Patrimoniul, donația și restituirea în Academia Română

Ca înalt for de consacrare în rândurile sale a celor mai importanți oameni de știință, literați, artiști, din toate domeniile spiritualității, științei, culturii, educației, Academia Română este un organism viu pus în situația să coordoneze circa 70 de institute de cercetare, filiale, biblioteci, muzee, obiective culturale și științifice, deci un patrimoniu foarte diversificat în conținut și formă. Printr-un articol din noiembrie 2021 (https://www. independentaromana.ro/academia-romana-donatia/) am început un serial prezentând „donația” ca „un mecanism de conservare, de păstrare a universului creativ și de viață a personalității donatoare”.

Multe donații sunt de interes societății și se dorește a fi expuse public. Astăzi vom aborda acest act prin prisma „restituirii prin expunere” către societate a unor acumulări materiale sau spirituale personale, datorate formării în cadrul acesteia, dezvoltării și participării pe parcursul activităților profesionale, artistice sau creative în alte domenii și conlucrării sau având sprijinul celor din jur. În lista aceasta vom găsi personalități civile sau militare ale vremii, oameni de cultură, știință, artă, nume de scriitori, poeți și chiar politicieni. Educația, știința și cultura sunt factori fundamentali de continuitate națională, independență și recunoaștere ai unei națiuni, de aceea cei care primesc sau creează aceste valori se simt deseori datori și onorați să restituie societății o mică parte din ceea ce au agonisit spiritual sau material.

Prin Legea Nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, art. 4 (2) s-au restituit, în condițiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile și imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu. În acest context putem amintii de muzee, case memoriale, terenuri sau entități care funcționează sub egida Academiei Române: Fundația Națională pentru Știință și Artă (FNSA), fundație de utilitate publică, cu sediul în str. Dem I. Dobrescu nr. 11, sectorul 1, București; Fundația Europeană Titulescu, cu sediul în bd. Kiseleff nr. 47, sectorul 1, București; Centrul de cercetări juridice fundamentale al Universității din Craiova, precum și alte entități, care vor beneficia de acest statut.

Recuperarea patrimoniului, punerea în valoare, reconstituirea, organizarea de muzee, crearea de obiective și activități specifice culturale, fac această activitate de restituire către societate a valorilor culturale și istorice sau științifice, una laborioasă în timp și material. Putem aminti demersuri în finalizarea procesului de intabulare și intrarea în posesia Academiei Române a Casei Memoriale Vasile Alecsandri din Mircești, a Castelului (Conacul Costache Conachi) de la Țigănești, a casei memoriale Aurel Avramescu, Otopeni. O situație din 2023 arăta că din numărul de clădiri confiscate la 08.11.1948 (118), clădirile restituite până la 31.12.2023 erau 72, rămânând nerestituite 46 clădiri. O situație mai bună în procente este cea privind terenurile.

Colecțiile și muzeele Academiei Române în anul 2023 au căpătat o atenție sporită, respectiv cele din sediul Casei Oamenilor de Știință (Colecția „Mara Bâscă”, Colecția „Victor Eftimiu”, Colecția „Emanoil Pantazi”) sau în expoziții deschise publicului (Muzeul de Artă Veche Apuseană „ing. Dumitru Furnică Minovici”). Sunt exemple de noi sau în derulare autorizații de construcție: Sediului istoric al Academiei Române și noua Aulă; Casa memorială „George Călinescu“; Muzeul „General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă“; Conacul Maican (jud. Buzău); Casa de oaspeți „Alexandru N. Vasilescu“ (str. Petre Crețu); Casa „Avramescu“ și Casa de odihnă „Garofița“ (Sinaia), pentru a fi redate circuitului cultural și muzeal public.

Reabilitarea clădirii monument istoric și amenajarea muzeului „General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă”, consolidarea și amenajarea casei memoriale „George Călinescu”, Casa „Avramescu“, Centrul pentru conservarea obiceiurilor, tradițiilor și meșteșugurilor, ocrotirea și îngrijirea florei și faunei din munții Penteleu -Conac Maican, Centrul cultural și științific „Nicolae N. Manolescu” pentru susținerea tinerilor supradotați din mediul rural (str. Tudor Arghezi) sunt alte câteva obiective urmărite pentru a fi finalizate și restituite domeniului public, precum sunt în prezent Muzeul de Artă Apuseană „Ing. Dumitru Furnică Minovici” sau Sala „Ioan I. Dalles”.

Vom prezenta câteva din aceste restituiri făcute către țară sau societatea românească începând cu cea a Generalului Berthelot, care inițial și-a adus contribuția la refacerea, dotarea și instruirea Armatei Române în Primul Război Mondial, (https://acad. ro/com2018/pag_com18_0719.htm) apoi a donat și restituit țării ceea ce a primit și-a construit personal în România, din dragostea căpătată față de români. Cităm de pe site-ul vechi al Academiei Române: „ În 1922, la propunerea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, Parlamentul României a oferit în dar generalului Berthelot conacul din Fărcădinul de Jos, ce aparținuse familiei Nopcea, veche familie nobiliară românească din Transilvania. În anul 1926, generalul Berthelot a decis să se reîntoarcă în Franța și a donat Academiei Române conacul, împreună cu domeniul pe care se afla.

La câțiva ani după instalarea regimului comunist, în 1948, imobilul a fost naţionalizat și transformat în sediu de CAP, patrimoniul său fiind jefuit și risipit. După 1989, Conacul a suferit un avansat proces de degradare. Odată cu recuperarea lui de către Academia Română, a fost reabilitat și introdus în circuit științific. Inaugurat la 12 octombrie 2010, actualul conac ce poartă numele generalului adăpostește Centrul de dezvoltare durabilă „Țara Haţegului – Retezat“ al Academiei Române, fiind dotat cu sală de conferinţe, laboratoare de cercetare și spații de cazare”. La evenimentele organizate în acest centru participă personalități din lumea academică, reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, cadre militare, istorici, profesori și elevi, reprezentanți ai comunității locale.

Casa Memoriala Henri Coandă, Pitești și cea din București, Bd. Lascăr Catargiu, 29, sector 1, au avut un parcurs mai dificil pentru a fi puse la dispoziția publicului. Asociaţia “Henri Coandă” se luptă pentru a deschide aceste aşezăminte. Muzeul de artă „George Oprescu” – o adevărată nestemată – redeschis de Academia Română în 27 nov. 2019 după 39 de ani, oferă o prețioasă colecție a profesorului și istoricului de artă George Oprescu în propria casă din Cotroceni, strada dr. Clunet, nr. 16. George Oprescu care a devenit membru al Academiei Române în anul 1938, după zece ani a fondat în cadrul Academiei Române, Institutul de Istoria Artei (astăzi îi poartă numele).

A încurajat cercetarea artistică multidisciplinară, a adunat o colecție impresionantă și a contribuit la îmbogăţirea procesului de cunoaștere a istoriei artei din România. Colecția personală de artă (picturi, sculpturi, desene și gravuri românești și străine), are aproape 10.000 de piese. Aceste obiective exemplifică dorința și implicarea Academiei Române pentru „restituirea” către societate a valorilor culturale acumulate prin donații.

Dr. ing. Viorel Gaftea