ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CĂLĂTORIE / PE URMELE MOȚILOR…

PE URMELE MOȚILOR…

PE URMELE MOȚILOR…

 

Ţara Moţilor, zonă încărcată de istorie şi monumente ale naturii, unde satele păstrează, încă, naturaleţea şi frumuseţea vieţii de la ţară.
Oamenii sunt primitori, zdraveni, hotărâţi, renumiţi pentru hărnicie, luptători pentru dreptate şi libertate.
Aici, aproape la fiece casă, la loc de cinste, este arborat drapelul naţional.
Dar, „cum călătorului îi şade bine cu drumul”, vă invit, dragi cititori, pe urmele moţilor, în Ţara Moţilor.
Ţara Zarandului, întinsă pe versantul vestic al Munţilor Apuseni, este bogată în evenimente istorice şi tradiţii arhaice. Aici, în această zonă a României, pot fi, încă, admirate locuinţe tradiţionale construite din lemn festonat şi îmbinat la capete, cu acoperişuri înalte şi ţuguiate, cu pivniţe la subsol, faţade cu stâlpi, coloane şi arcade. Meseriile tradiţionale ale locuitorilor au fost, şi unele mai sunt şi astăzi, mineritul, spătăritul, producerea varului, desigur agricultura şi creşterea animalelor.
În oraşul Brad se poate vizita Muzeul A urului, un muzeu unic în lumea colecţionarilor, chiar la nivel internaţional. Aici se găsesc obiecte arheologice de minerit care dovedesc existenţa unei activităţi miniere de peste 2000 de ani.
În Ţara Zarandului se află Ansamblul istoric de la Ţebea numit şi „Panteonul Moţilor”. În cimitirul din Ţebea este înmormântat Avram Iancu, la umbra unui gorun secular. Tot aici este şi „Gorunul lui Horea” şi cei trei goruni plantaţi în anul 1924 de către regele Ferdinand, regina Maria şi generalul francez Henry Berthlot.
Frumoasa vale a Arieşului pare un ţinut rupt din Rai, numit şi „ţara aurului”, ce descoperă călătorilor locuri pline de frumuseţi trecând din judeţul Hunedoara în Alba, prin trecătoarea Detunatelor, de la Brad la Abrud şi de aici, prin Câmpeni, spre Albac şi Vidra, locul unde s-au născut martirii români Horea şi Iancu.
Pe Valea Arieşului natura este impresionantă! Aici se află Peştera Scărişoara, singurul loc din ţara noastră unde gheaţa nu se topeşte niciodată.
În inima Apusenilor sunt câteva chei săpate de ape între crestele munţilor: Cheile Ponorului, Cheile Galbenei, Cheile Ordăncuţîi.
Drumul naţional de la Gârda, judeţul Alba, spre Vârfurile, judeţul Bihor, trece prin frumoasa staţiune turistică Arieşeni, ce, în ultimii ani, a cunoscut o spectaculoasă dezvoltare, unde arhitectura, specifică locurilor arhaice din Ţara Moţilor, a fost respectată, iar ademenitoarea bucătărie ardelenească te atrage cu preparatele gustoase din vânat proaspăt şi cu „vitamina” locului, adică palinca de prune ce aţâţă la maximum pofta de mâncare a turiştilor.
Valea Arieşului îţi vorbeşte, negreşit, şi despre Iancu cel Mare, numit şi Crăişorul Moţilor. Casa Marelui Iancu se află la intrarea în comuna „Avram Iancu”, o casă care ilustrează modul modest în care moţii înţeleg să trăiască, indiferent de condiţia lor socială. Aici se găseşte originalul „Testament al Iancului”, un document care exprimă dragostea de neam şi ţară, devenit un important simbol al României. Citez: „Ultima mea voinţă! Unicul Dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care, şi după puteri, am şi lucrat până acuma, dureri fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimic” (…).
O legendă, faimoasă, a moţilor, se leagă de numele Muntelui Găina. Legenda povesteşte că o găină de aur îşi făcuse cuibul în Munţii Bihariei. Oamenii, atraşi de frumuseţea ei, au încercat să o prindă, dar găina a fugit luând cu ea aurul din munte.
Târgul de pe Muntele Găina, ce îşi are originea în cultul soarelui, este o marcă înregistrată care reprezintă turismul etnospiritual din Ţara Moţilor. Se organizează, din vremuri străvechi, în prima duminică apropiată din ziua Sfântului Ilie (20 iulie) şi oferă tinerilor din zonele îndepărtate posibilitatea întâlnirii şi căsătoriei. Obiceiul cerea ca fetele să vină la târg aducând cu ele zestrea încărcată pe cai, iar cununia se putea face pe loc de către preoţi veniţi acolo în acest scop.
Cu ocazia sărbătorii, participanţii veniţi în mare parte de la izvoarele Arieşului, ale Crişului şi din părţile Bihorului cântau, jucau, dar făceau şi diferite schimburi comerciale specifice acestor zone.
Ţara Moţilor este o zonă distinctă, recunoscută şi prin costumul moţilor crişeni şi prin folclorul muzical bogat. Cântecele lor „de aur” sunt cele care trezesc sentimentul naţional. Se spune, chiar, că inima României bate în Ţara Moţilor.

RODICA SUBŢIRELU

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Pe acoperișul României (I)

In ultima perioadă de timp, numărul celor care au ales muntele ca destinație turistică a …

Alte locuri de cuibărit în România

Continuăm prezentarea unor locuri de cuibărit din România, care constituie nu numai obiective de cercetare …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seventeen − 1 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: