Perspectiva și impactul „AI” în cercetarea academică

De la recomandarea UNESCO din 23 noiembrie 2021 privind „Etica Inteligenței Artificiale” (AI) la parcursul de performanță actual, presărat și de risc, avem o experiență dată de soluțiile și succesul a numeroase sisteme „AI” utilizate intens în cele mai neașteptate domenii. Articolul Inteligența Artificială – „o nouă revoluție tehnologică” din 13 iulie 2023, https://www. independentaromana.ro/inteligenta-artificiala-onoua-revolutie-tehnologica/, a semnalat și declanșat o polemică intensă în presă, televiziune pe subiectul AI, o tot mai largă prezență în mass-media.

Este poate momentul să vedem cât ține pasul și cercetarea academică, institutele respective, cu acest impact masiv financiar și în rezultate, generat de un mediu privat mai ușor adaptabil la noile tehnologii. „Testul Turing”, în care factorul uman încercă să distingă între un răspuns de mașină și unul de ființă umană este de mult depășit, poate nu neaparat ca inteligență dar în capacitatea de prelucrare, analiză, documentare și răspuns.

Conferința „Rolul științei în lumea modernă – inteligența artificială. Provocarea secolului al XXIlea”, deschisă de către academicianul Ioan-Aurel POP, președintele Academiei Române, și academicianul Ion TIGHINEANU, președintele Academiei de Științe a Moldovei la data de 6 noiembrie 2025, în Aula Academiei Române și Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, a constituit un eveniment de anvergură în parteneriat cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Academia de Științe Tehnice din România, Academia de Științe Medicale din România și Academia de Științe Juridice din România. https://acad.ro/evenimente/ evenimente/2025/72_RolulStiintei.html

Conferința a pus în valoare saltul în știință și tehnologie în contextul evoluției inteligenței artificiale, utilizarea și impactul acesteia în medicină (comunicarea prof.dr. M. Beuran), cu beneficiile, provocările majore, riscurile potențiale și măsurile pentru maximizarea avantajelor dar de asemenea disciplinele juridice în era inteligenței artificiale, respectiv aspectele privind „drepturile inteligenței artificiale” și dreptul „omului digital”.

Provocările și tendințele în infrastructura de calcul pentru inteligența artificială (vezi comunicarea prof. N. Tăpuș https://www.youtube.com/watch?v=izZIVrMcZN4) sau cercetarea agricolă românească, tehnicile noi geonomice au fost expuse în cadrul dezbaterilor cu referiri științifice, politice, inclusiv rolul culturii și artelor în dezvoltarea durabilă.

Decizia Elon Musk, ca utilizatorii să plătească dacă vor să acceseze platforma X, fostă Twitter, “o mică sumă lunară” și precizând că trebuie să lupte cu «armatele de boți», a fost extinsă și la sistemul Grok-4 de AI. Aflăm că OpenAI și Amazon au semnat un acord în valoare de 38 de miliarde de dolari care permite creatorului ChatGPT să își ruleze sistemele de inteligență artificială în centrele de date ale Amazon din SUA.

Ca parte a acordului, OpenAI va putea să-și alimenteze instrumentele de inteligență artificială folosind „sute de mii” de cipuri specializate de AI ale Nvidia, prin Amazon Web Services (AWS), anunțul crescând acțiunile Amazon cu 4%. Oarecum similar Microsoft și OpenAI (propietar system AI, ChatGPT) au semnat un acord care prin transformarea într-o companie de utilitate publică să aibă libertate în operațiunile comerciale și acces la fonduri publice, OpenAI fiind evaluată la 500 de miliarde dolari.

Acesta este un mic cadru din competiția globală în care cercetarea românească, Academia Română, institutele de cercetare aferente, trebuie să se valorifice și încadreze ca abordări. De remarcat în domeniul educațional a fost evenimentul desfășurat în Campusul POLITEHNICII București, 31 octombrie și 2 noiembrie, la ROBOFEST 2025 – ediția a IV-a, robofest.upb.ro, arena celei mai mari bătălii a roboților din Europa. ROBOFEST a reunit peste 1.200 de participanți din 30 de țări, trei sute de echipe de tineri ingineri și cei mai performanți roboți construiți în universități, licee și laboratoare de cercetare din lume.

Sutele de roboți înscriși la 20 de probe au testat cunoștințele de electronică, mecanică și programare, dar și creativitatea și capacitatea de a găsi soluții la probleme complexe. Răspunsul și perspectiva sistemului AI, AskGPTGrok, https://askgpt.app/chat?model=grok4 , este că AI poate să aibă un impact asupra cercetării și activității Academiei Române oferind câteva sugestii practice presupunând o abordare în mod etic și colaborativ: Înțelegerea ca structură și concentrare a Academiei Române cu institute în domenii precum fizica, biologia, istoria, lingvistica și informatica, explică de ce AI ar putea intersecta domeniile prin utilizarea învățării automate pentru analiza datelor în arhivele istorice sau modelarea predictivă în studii.

Propunerea de proiecte bazate pe AI este recomandată în: – științe umaniste: Utilizarea procesării limbajului natural (NLP) pentru a digitaliza și analiza literatura românească sau texte istorice din bibliotecile Academiei (instrumente precum Transformers de la Hugging pentru modele de limbă românească). – alte științe: Aplicați IA pentru modelarea climatică sau cercetarea biodiversității, eventual integrare cu inițiative finanțate de UE, Horizon Europe, dezvoltarea de instrumente de inteligență artificială pentru activitățile Academiei: (un motor de căutare bazat pe inteligență artificială pentru arhive (folosind modele antrenate pe seturi de date românești). Academia Română este cea mai importantă instituție din România pentru progres științific și cultural, supraveghind aproximativ 60 de institute și centre de cercetare.

Acestea se concentrează pe cercetarea fundamentală dar și aplicată în domenii precum economia, informatica, ingineria, științele naturale și științele umaniste. Printre institutele cheie relevante se numără:

• Institutul de Prognoză Economică (IPE): Se concentrează pe modelarea macroeconomică, analiza politicilor și prognoză – direct aliniate cu activitatea de macromodelare.

• Institutul de Matematică „Simion Stoilow” și Institutul de Cercetare pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA): Se concentrează pe metode de calcul, inteligență artificială și aplicații IT.

• Alte organisme conexe: Institutele de fizică, biologie și științe ale mediului colaborează adesea la proiecte aplicate interdisciplinară. Tehnologia informației și viziunea computerizată bazată pe inteligență artificială revoluționează cercetarea aplicată în extragerea datelor, recunoașterea tiparelor și automatizare. ICIA poate exploata inteligența artificială pentru analiza imaginilor în monitorizarea mediului, conservarea patrimoniului cultural și aplicațiile industriale.

Publicațiile institutelor Academiei au crescut cu ~15% în domeniile legate de inteligența artificială din 2018, conform datelor Scopus. 3. Acest lucru ar putea stimula indicele de inovare al României, clasat în prezent pe locul 49 la nivel global de către OMPI. Deși impactul inteligenței artificiale este pozitiv, există obstacole specifice Academiei Române:

• Constrângeri de resurse: Multe institute se confruntă cu deficit de finanțare și infrastructură învechită, ceea ce limitează adoptarea inteligenței artificiale. De exemplu, doar ~20% din proiectele Academiei utilizează în mod explicit inteligența artificială avansată, conform rapoartelor recente, comparativ cu 40-50% în academiile din vestul UE.

• Probleme etice și de date: Conformitatea cu GDPR și părtinirea în modelele de inteligență artificială (de exemplu, în prognozele economice) reprezintă preocupări (de exemplu, modele limitate în limba română).

AI este mai răspândită în proiectele UE de colaborare decât în activitățile academice independente. Impactul AI ar putea crește exponențial odată cu eforturile depuse de România pentru transformarea digitală. Proiecțiile UE sugerează că AI ar putea adăuga 13,5 miliarde de euro economiei României până în 2030.

Viorel Gaftea