Peșteri din România (I)

În România există peste 8.000 de peșteri omologate, majoritatea în zonele carstice ale Munților Carpați, de diverse forme și dimensiuni, impresionante prin peisajele spectaculoase, originalitate și specificitatea naturii, cu semnificații culturalistorice, spirituale și științifice. De aceea, țara noastră se găsește pe un loc fruntaș în Europa, sub acest aspect. O parte din peșterile României sunt amenajate și deschise publicului, ca obiective turistice, putând fi vizitate de iubitorii de natură, relaxare, drumeție, aventură, legendă și mister.

În cele ce urmează vom prezenta câteva dintre cele mai interesante și căutate peșteri din țara noastră.

Peștera Scărișoara

Este situată pe Valea Arieșului Mare din Munții Apuseni, pe raza comunei Garda de Sus, jud. Alba, la o altitudine de 1.165 m, pe Creasta Pârjolii. Accesul se face pe DN75, din cătunul Ghețari, la circa 15 minute de mers pe jos. Intrarea în peșteră se face pe o scară construită din metal, după care se parcurge traseul amenajat. Peștera are o lungime totală de 700 m și o diferență de nivel de 105 m.

În interior, Peștera Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din Europa, de mii de ani, cu un volum de 27.000 m³ și o grosime de 22 m, fenomen natural impresionant și unic. În blocul de gheață respectiv, sunt stocate informații științifice incredibile, pe care, speologii și alți specialiști le descifrează în continuu. În incinta peșterii, se găsește amenajată Sala Mare, plină de formațiuni glaciare, iar la capătul traseului interior se află Sala Biserica. În afară de ghețar, înăuntru se găsesc și numeroase stalagmite de gheață ce întregesc peisajul glacial aparte. Peștera se întinde pe două etaje, unul superior, accesibil publicului pentru vizitare, iar altul, destinat exclusiv specialiștilor pentru cercetare științifică. Temperatura interioară este scăzută (de la maxim 1° vara, la -7° iarna), fiind recomandabilă vizitarea în anotimpul rece, când este mai spectaculoasă.

Peștera Urșilor

Se găsește în Munții Apuseni, pe raza comunei Pietroasa, sat Chișcău, jud. Bihor, unde se poate ajunge pe șoseaua Oradea-Vascău.

Se află la o altitudine de 482 m și are o lungime totală de aproximativ 1.500 m. Denumirea și renumele ei vin de la împrejurarea că, în interior se găsesc mai multe schelete de urși de cavernă preistorici, specie dispărută cu mii de ani înainte. Legenda spune că, urmare unui cutremur ce a avut loc cu mulți ani în urmă, din cauza căderilor de stânci, intrarea a fost astupată și astfel, aici și-au găsit sfârșitul circa 150 de urși, blocați înăuntru.

Descoperită întâmplător (cu ocazia unor exploatări miniere) în 1975, peștera a fost amenajată pentru vizite, iluminată, beneficiind de ghidaj profesionist. Interiorul peșterii este compus din patru galerii principale: Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviță, Galeria Lumânărilor și Galeria Științifică, primele trei vizitabile, ultima, destinată doar cercetătorilor. În prima galerie se găsesc 140 de cranii de urs, culcușuri și, în zona intrării, zgârieturi în zid lăsate de ghearele animalelor (probabil în încercarea de a scăpa de acolo). În cea de-a doua galerie (Emil Racoviță), se află expus scheletul întreg al unui urs, în poziția în care a murit.

De asemenea, aici se găsesc și fosilele altor specii de animale dispărute în timp: capra neagră, leu, hiene de peșteră (surprinse în interior în momentul blocării intrării). Galeria are o înălțime de 10-15 m, bolta fiind împodobită cu stalactite, stalagmite și domuri. Galeria Lumânărilor este numită astfel după numeroasele stalactite ce au forma unor țurțuri giganți și unde să mai găsesc și formațiuni calcaroase sculptate natural, denumite după conformația fiecăruia: Mastodontul, Draperiile, Lacul cu nuferi, Căsuța pisicilor, Sfatul bătrânilor. Galeria se termină cu un tunel artificial de 16 m care duce la ieșirea de la suprafață.

Peștera Vântului

Se află în munții Pădurea Craiului, în apropierea localității Șuncuiuș, jud. Bihor la aproximativ 50 km de Oradea pe DJ764C. Este cea mai lungă peșteră din România, cu peste 50 km de galerii, la o adâncime de 170 m, alcătuită din formațiuni carstice și o rețea de ape subterane. Numele ei provine de la curenții de aer care circulă prin galerii înguste, simțindu-se încă de la intrare.

Peștera, formată în urmă cu milioane de ani, e nivelată pe trei etaje distincte. Accesul se face de la cel mai jos nivel, acolo unde întregul debit de apă iese la suprafață. Urmând în amonte pârâul subteran, pe o galerie largă si înaltă apar formațiuni gigantice, stalactite, stalagmite și altele. Interiorul peșterii este alcătuit din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni diferite și forme specifice: coloane, cristale de gips, scurgeri parietale etc. Se remarcă Galeria Hipodrom și Labirintul Emil Racoviță, pentru care, este supranumită și Labirintul subteran natural al României. Peștera nu poate fi vizitată de turiști în întregime.

Dintre cele trei sectoare ale peșterii, prima galerie, – rezervație naturală, este închisă, a doua este destinată numai specialiștilor, iar cea de-a treia, amenajată, este deschisă marelui public.

Peștera Cetățile Ponorului

E situată în parcul natural Munții Apuseni, la o altitudine de 950 m, în platoul Padiș, jud. Bihor. Aici se poate ajunge din localitatea turistică Arieșeni prin satul Cobleș, iar de acolo, pe jos pe un traseu montan marcat. Reprezintă unul din cele mai grandioase fenomene carstice pentru care este supranumită și Everestul speologiei românești.

Denumirea ei vine de la sectorul de suprafață al peșterii care seamănă izbitor cu forma unei uriașe cetăți de piatră. Peștera, în lungime de aproximativ 5 km, este alcătuită din galerii imense și ape subterane ce apar din loc în loc formând și cascade. Are trei portaluri gigantice: dolina I, dolina II și dolina III. Intrarea este impunătoare, se face prin dolina I, dintrun portal de 70 m înălțime și 30 m lățime, cel mai înalt portal din România. În interior, se poate vizita partea superioară a peșterii, traseul care trece pe la balcoanele de pe vârful pereților de stâncă și galeriile subterane până la Sala Taberei. Galeria principală are 2 km lungime și este străbătută de un râu subteran, cel mai mare de acest fel din țara noastră, care formează cascade, vâltori și repezișuri.

Prima sală interioară are o galerie fosilă de 300 m, după care urmează Sala Taberei și un lac navigabil, apoi Sala florilor de piatră cu stalagmite și Galeria venețiană. De precizat că, turiștii pot vizita peștera doar până la Sala Taberei, restul fiind permise doar speologilor. Întrucât umezeala este foarte mare, trebuie echipament adecvat, impermeabil (cizme, pelerină etc.). Toate peșterile prezentate sunt monumente ale naturii, cu regim juridic corespunzător, putând fi vizitate pe bază de taxe stabilite de autorități, respectând întocmai regulile impuse, cu echipament adecvat și preferabil după o programare prealabilă, spre a preîntâmpina eventualele evenimente neprevăzute și neplăcute.

Fără îndoială, mai sunt și alte peșteri interesante, importante obiective turistice de vizitat, despre care, însă, ne vom ocupa într-un număr viitor al revistei. Peșterile din țara noastră trebuie protejate și conservate pentru ca aceste inestimabile bogății naturale să rămână nealterate de nepăsare sau de indisciplina unor turiști neinstruiți.

Claudiu Sfetcu