Peșteri din România III

Continuăm prezentarea unora din cele mai captivante și vizitate peșteri din țara noastră și începem călătoria noastră imaginară cu Peștera Mănăstirii Tismana din localitatea cu același nume, din jud. Gorj. Mănăstirea Tismana situată la 36 km de Târgu Jiu, este cunoscută drept cea mai veche așezare monahală din România, datând din 1378, încărcată de istorie, loc unde Tudor Vladimirescu a organizat și lansat Proclamația de la Padeș din 23 ianuarie/ 4 februarie 1821, care a marcat începutul revoluției antifanariote.

În imediata apropiere a mănăstirii se găsește o peșteră, în care, la scurt timp după 23 August 1944, a fost ascuns în secret, de teama cotropitorilor, aurul Băncii Naționale a României (lingouri), motiv pentru care, mai este numită și Peștera Tezaurului. Peștera, situată la o altitudine de 350 m, este una caldă și umedă, cu o temperatură constantă de circa 10°C și are o lungime totală de aproximativ 900 m, dar numai o parte este vizitabilă. Intrarea în peșteră se face printr-o poartă metalică, iar din prima săliță, printr-un culoar îngust, se ajunge în Sala Tezaurului, punctul terminus al traseului turistic.

Sala Tezaurului, în lungime de 200 m are planșeul acoperit cu aluviuni și scânduri putrede, provenite din vechiul stăvilar folosit pentru captarea apei din izvorul subteran, care alimenta mănăstirea. În prezent, apa este dirijată printr-o conductă spre fântâna de suprafață din apropiere. În interiorul peșterii să găsesc urme ale ursului de cavernă (oase) și ale unor diverse specii de lilieci, locuitori ai acesteia.

De ansamblul peșterii ține și Grota Cuviosului Nicodim (chilia Sfântului Nicodim) primul stareț al Mănăstirii Tismana din 1378, unde a funcționat și prima școală monahală, păstrându-se aici vechi documente scrise, de valoare culturală inestimabilă. În anul 2013 s-a decis și a început aici construcția, de către Banca Națională, a Muzeului Tezaurului de la Tismana, inaugurat în 2016, conținând numeroase exponate de mare atracție.

În apropierea mănăstirii se găsesc și alte peșteri mai mici ce pot fi, de asemenea, văzute, dar cea mai marcată de istorie și spiritualitate rămâne peștera menționată.

Peștera Veterani este situată pe malul stâng al Dunării la Cazanele Mari în Masivul Ciucașul Mare, sub peretele Pânza Curii, pe raza comunei Dubova, jud. Mehedinți, în aria protejată Clisura Dunării. Datează din vremea dacilor, care au considerat-o lăcaș sfânt (sanctuar) al zeului Zamolxe, loc de rugăciune și jertfe. Peștera are o lungime de 87 m, iar accesul aici este posibil doar cu barca, motiv pentru care, mai în aval, în zona statuii Chipul lui Decebal, există mai multe ambarcațiuni private, care, contra cost, efectuează plimbări pe Dunăre spre peșteră. Intrarea e aproape de malul fluviului, de unde, se urcă pe un ponton de lemn până la gura cavității.

Este protejată de un zid din piatră, care împarte intrarea în două. Apoi, urmează un coridor scurt și Sala Mare în care se desfășurau ritualuri dacice. În interior, există o fereastră prin care pătrunde lumina zilei, precum și un puț acoperit cu un grilaj, pentru preîntâmpinarea accidentelor. Din cauze naturale, în interior se găsesc mai puține formațiuni carstice specifice peșterilor. Peștera este vizitabilă în tot cursul anului, dar numai cu ghid de specialitate.

Grota Haiducilor numită și Peștera Hoților, se găsește la o altitudine de 186 m, pe versantul munților Cernei, la circa 1 km de statuia lui Hercules din centrul istoric al stațiunii Băile Herculane. Aici, se poate ajunge din stațiunea balneară pe drumul către Campingul 7 Izvoare și, de la devierea marcată cu indicator, se formează o cărare cu marcaje din loc în loc, pe care, în câteva minute, se ajunge pe jos la peșteră. Intrarea se face pe trepte de beton vechi. În lungime de aproximativ 145 m, are trei deschideri, una principală, la care se ajunge urcând câteva trepte și alte două, prevăzute cu balustradă.

Deschiderile peșterii comunică între ele prin galerii, ultima numită Galeria cu gururi (gururile sunt depuneri de calciu sub forma unor bazine mici ce conțin apă). Este iluminată prin despicătura muntelui. În interior, există urme din paleolitic, oase ale ursului de cavernă și colonii de lilieci. Fauna de aici este unică în Europa, comparabilă cu cea din America Latină.

De asemenea, de-a lungul timpului, arheologii au descoperit în interior diverse obiecte precum monede, vaze, arme și unelte primitive, care demonstrează prezența omului preistoric în aceste locuri.

Peștera Valea Cetății numită și Peștera Fundata, este situată pe versantul vestic al Muntelui Postăvaru din Țara Bârsei, la 3,5 km de centrul orașului Râșnov și aproximativ 1 kilometru de faimoasa Cetate Medievală. Din 2000, face parte din aria protejată Valea Cetății, iar aici, se poate ajunge pe DN1A (Brașov-Râșnov) până la intersecția cu Valea Fundata, după care, pe poteca pietruită, circa 20 de minute de mers pe jos. Peștera se află la o altitudine de 790 m, are o lungime de 958 m și un nivel de umiditate ridicat. În interior, se găsesc stalactite și stalagmite de dimensiuni mari și mai multe specii de lilieci, iar pe podea, sunt perle de peșteră.

Cea mai importantă componentă a peșterii este Sala Mare, cu o înălțime de 20 m și o suprafață de circa 2.000 m², în care, pe tavan poate fi admirată o stalactită uriașă (de 2 metri) și unde, datorită acusticii impecabile, nefiind nevoie de nicio instalație de sonorizare, au loc concerte ale Filarmonicii din Brașov. După 2000, au fost efectuate lucrări de amenajare și restaurare, stopându-se degradările.

A fost realizat un sistem de iluminat special care să nu afecteze ambientul și viețuitoarele din interior, iar în exterior, pe platforma din fața peșterii, a fost construită o tiroliană de 30 m.

Peștera Sfânta Cuvioasă Teodora situată în Parcul Natural Vânători din jud. Neamț, pe raza comunei cu același nume, înconjurată de natură și liniștea codrului care o adăpostește, se prezintă ca un loc fermecător de pelerinaj, închinare, meditație și deconectare, plin de încărcătură istorică și spiritualitate.

Aici, se poate ajunge în aproximativ 40 de minute de mers pe jos prin pădure, de la Schitul Sihlă, pe o potecă marcată, dar și de la Mănăstirea Sihăstria, pe un drum forestier, traseul incluzând biserica, paraclisul, trapeza, clopotnița, troița, Fântâna Sfânta Teodora și apoi intrarea. Peștera se găsește la o altitudine de 1.000 m, într-o zonă stâncoasă, pe Obcina Sihlei din sud-estul Munților Stânișoarei, fiind situată într-un loc îngust dintre două stânci calcaroase, între care, a fost creat un altar pentru rugăciune. În interiorul peșterii, a fost construită în 1813 o bisericuță din lemn de brad, restaurată în timp, loc de ceremonii religioase.

Nu departe de peșteră se află Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec și alte vestite lăcașuri de cult din ținutul Neamțului, ce pot fi și ele vizitate în tot cursul anului. Încheiem aici mini-serialul nostru dedicat câtorva dintre cele mai spectaculoase și interesante peșteri din România, monumente și minuni ale naturii și istoriei acestei țări, toate încărcate de legendă, spiritualitate și farmec. Ne facem o datorie de onoare în a reînnoi apelul către turiști și factorii de răspundere din cadrul autorităților locale și centrale, de a respecta regulile adecvate și de avea grijă de aceste comori de patrimoniu, vestigii ale trecutului și dovezi ale prezenței omului pe aceste meleaguri, pentru a putea fi lăsate urmașilor cât mai naturale, intacte și atrăgătoare.

Claudiu Sfetcu