Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / EDITORIAL / Portret Costache Canella Ciorogarleanu

Portret Costache Canella Ciorogarleanu

COSTACHE CANELLA

Costache Canella Ciorogârlea nu s-a născut în anul 1820 la Buzău, urmând cursurile şcolii naţionale din oraş, în perioada 1833-1837. Tatăl Kostache Kanella (1796-1858) căsătorit cu Ecaterina Pieleanu a fost procuror la judecătoria din oraşul Buzău cu Diploma* nr.743/10 august 1839 Alexandru D. Ghika îl ridică la rangul de PITAR. Fiul său a lucrat timp de nouă ani ca funcţionar la Cancelaria Ocărmuirii Buzău (prefectură). Din 1848 a condus un pension cu elevi de curs primar, solicitând în acest sens autorizarea Eforiei Şcoalelor Naţionale; la sfârşitul anului şcolar fiind menţionaţi 20 de elevi cu vâr ste cuprinse între 7 şi 15 ani. Pe lângă disciplinele obligatorii se predau în plus franceza, italiana şi elina. Prin ordinul 1105/8 octombrie 1851 este numit institutor de clasa a III-a la Şcoala naţională, profesor la şcoala normală, unde erau pregătiţi învăţătorii pentru şcolile săteşti. În anul următor este numit institutor clasa a IV-a. Remarcat pentru activitatea neobosită în domeniul promovării şi dezvoltării învăţământului şi ca o recunoaştere a eforturilor depuse în acest sens, la 22 octombrie 1851 cu diploma 816, este ridicat la rangul de PITAR. Considerat ca primul gazetar buzoian, scoate în perioada 1874-1886 Săptămânalul INDEPENDENŢA ROMÂNĂ, foaie politică, lite rară şi comercială. Independenţa naţională o considera ca fiind strâns legată de libertatea socială, de necesitatea protejării cetăţenilor, împotriva abuzurilor şi inegalităţilor. În ultimul număr apărut la 1 ianuarie 1886 scria: „M-am luptat ca un Hercule, spre a combate, pe de-o parte pe oamenii abuzului şi ai ilegalităţii, iar pe de alta, spre a încuraja pe bărbaţii binefăcători şi virtuoşi”. Din scrisorile cu I. H. Rădulescu, G. Creţeanu ori Alexandru Macedonski reiese că era cunoscut în cercurile literare bucureştene, manifestând un interes deosebit pentru progresul limbii şi al literaturii române. În anul 1867 publică primul dicţionar de sinonime din istoria lingvisticii româneşti – Vocabular de quâteva vorbe synonime –.

presa

În anul 1857 se căsătoreşte cu Elena, fiica lui Iordache Ruşescu (tatăl doctorului Constantin Ruşescu căzut pe câmpul de luptă în anul 1878). Au avut trei fiice, Irena Canella Ciorogârleanu fiind căsătorită cu
Ştefan T. Stoika, copiii lor fiind: Constantin (poet şi publicist, mort pe front în Primul Război Mondial, la 23 octombrie 1916), Cezar (poet, publicist, avocat şi om politic) deportat în Siberia, omorât în anul 1940, Niculae (avocat magistrat) mort (otrăvit!) în anul 1943 şi Titus – avocat, scriitor, decedat în anul 1983. Costache Canella Ciorogârleanu, încetează din viaţă la 23 septembrie 1886 în timp ce se afla la Brăila. A fost un vizionar atât prin prolifica sa activitate pedagogică, cât şi prin înfiinţarea ziarului Independenţa Română, apărut ca un precursor al adevăratei independenţe câştigate prin sacrificiul armatei române de la 1877-1878.
*Diploma pe pergament se găseşte la Biblioteca Academiei Române, serv. STAMPE cu nr. 278/10.10.1972

Ce va propunem !

Locuitorii acestui străvechi pământ, precum şi cei care din motive neimputabile lor trăiesc limitrof actualei Românii, ori mai departe sperând că se pot realiza, aşa cum şi-au propus, această publicaţie le oferă un reazem, o speranţă de afirmare şi de cunoaştere, un dialog necesar pentru a ancola energiile românilor de pretutindeni. Şi nu numai atât… minorităţile naţionale care sălășluieşc şi se realizează pe acest pământ, sunt îndemnate să se exprime, fără niciun fel de oprelişte, spre a-şi păstra identitatea lor, ţara noastră statuând prin Constituţie egalitatea tuturor, realizarea şi modul de manifestare specific locuitorilor acestei ţări. Independenţa este un ideal şi ca orice ideal trebuie cucerit, luptat pentru el, apărat, etalat, subsumat unor concepte legate indisolubil de trăitorii acestui areal românesc. Şi ce nu poate fi mai briliant, decât să te exprimi, fără limite, dar într-o necesară condescendenţă, asupra unor teme precum: cultura, ştiinţa, cercetarea, dezvoltarea, educaţia, artele vizuale, ori exprimări lăuntric devolative asupra existenţei noastre sau a parcursului european pe care nu avem cum să nu ni-l însuşim. În derularea demersului nostru îşi pot exprima poziţii – teme – dizertaţii o seamă de personalităţi lumină a ştiinţei – literaturii – culturii ori a artelor. Cei ce vor asigura succesul acestui periodic, vor avea gratitudinea noastră, vor fi corifeii strădaniilor românilor, de a se identifica în lume, de a nu mai fi greşit catalogaţi ca popor de mâna a doua, iar istoria pe care va trebui să le-o administrăm unora va fi îndestulătoare. Vom încerca prin difuzarea publicaţiei noastre să schimbăm, dacă se poate, percepţia deformată asupra românilor. Români care realizează lucruri minunate pe tot mapamondul şi contribuie cu prisosinţă la dezvoltarea ţărilor în care s-au stabilit definitiv ori temporar. Acest periodic este gândit spre a insufla spiritul adevăratului român, nu cel care cerşeşte ori se coboară la o mică furăciune, ci a celor infinit majoritari ce trudesc, creează, sunt aşezaţi la temelia dezvoltării României şi care realizează resurse şi pentru cei care stau cu mâna întinsă, deocamdată.
Publicaţia se adresează deopotrivă celor care apără fruntariile ţării, care merg în teatrele de conflicte ca parte a angajamentelor noastre NATO de ţară membră. În acelaşi timp nu îi uită pe nevoiaşi, cei care luptă în felul lor pentru supravieţuire, şi pentru care vom căuta secvenţiale soluţii de salvare. Independenţa Română ca periodic îşi propune să-i adune pe români pentru a-şi apăra valorile, istoria, credinţa şi datinile sale, să fie un stindard celor care cred în perenitatea fiinţei naţiei române. Vom încerca să coalizăm oameni de ştiinţă, literaţi, asociaţii, organizaţii ori fundaţii care au ca scop menţinerea şi dezvoltarea spiritului civic, a celor care trăiesc şi gândesc româneşte; iar pentru acest lucru le mulţumim anticipat. Materialele critice, adesea sub forma pamfletului, vor identifica atitudini, situaţii, nicidecum personaje nominale, această publicaţie fiind ataşată unor valori critice moderate nicidecum conflictuale. Vă așteptăm alături de noi!
Președintele Fundației Literar Istorice „STOIKA“

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Intre doua cuvinte – Florea Marin

Acord istoric

Pandemia generată de Covid 19 – după o perioadă de câteva luni de degringoladă, a …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × three =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: