REPERE TURISTICE – PEȘTERILE

REPERE TURISTICE – PEȘTERILE

O dată cu începerea sezonului de excursii, propun ca în intinerariul nostru să includem descoperirea fascinației peșterilor din munții Carpați. În România avem peste 12.000 de peșteri, fapt ce ne poziționează pe locul 2 în Europa la acest capitol. Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost atrași de peșteri: au reprezentat un mijloc de adăpost, loc de desfășurare al diverselor ritualuri și, nu în ultimul rând, o atracție spre aventură.
Mai jos, am descris o parte dintre cele mai vizitate și cunoscute peșteri amenajate și neamenajate, unde este necesar să avem la noi o frontală sau o lanternă pentru explorare.
În prima parte am cuprins câteva peșteri mai accesibile dinspre București, cum ar fi Peștera Valea Cetății, aflată în apropierea cetății Râșnov. Este una dintre cele mai interesante peșteri de la noi din țară, având o acustică impresionantă, unde, din 2011, au loc concerte de muzică simfonică. La aproape 2 km mai sus de Cetatea Râșnov, pe drumul către Poiana Brașov, urmăm poteca prin pădurea de foioase.
Peștera este situată în masivul Postăvarul, la o altitudine de 790 m și a fost descoperită în 1949, în urma unei explozii hidraulice ce a îndepărtat pietrele ce o astupau, iar din 2010 a fost deschisă pentru vizitare. Aceasta este amenajată astfel încât să protejeze ecosistemul, fiind luminată cu ajutorul luminilor de tip LED, lumină rece (lumina caldă favorizează creșterea vegetației în peșteră), iar temperatura se păstrează constantă prin amplasarea la intrare a unei uși metalice. Vizitarea se face doar în mod organizat, la ore fixe, sub îndrumarea unui ghid local și nu durează mai mult de 30 de minute. În interiorul peșterii avem posibilitatea de vizita Sala Mare, cu o acustică foarte bună. Acesta este locul unde se organizează concerte de muzică simfonică.
Peștera are două intrări aflate la 150 m distanță.
Astfel, este accesibilă pentru cei pasionați de aventură și adrenalină, care pot să străbată galeriile acesteia și sub îndrumarea ghizilor speologi.
Urmăm culoarul Rucar-Bran și ne abatem la poalele masivului Piatra Craiului, o zonă cu aproximativ 400 de formațiuni carstice (grote și peșteri). Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt: Peștera Dâmbovicioarei, Peștera Liliecilor, Peștera și Cerdacul Stanciului.
În dreptul localității Dâmbovicioara facem dreapta și urmăm indicatorul către peștera cu același nume; de aici șoseaua ne plimbă aproximativ 3 km prin cheile formate până la intrarea în peșteră. Chiar dacă șoseaua este bună, vă propun să lăsați mașina înainte de chei și să parcurgeți pe jos traseul pentru a admira sculptura în stâncă făcută de râul Dâmbovicioara. Peștera este amenajată, iluminată și are montate podețe pentru a facilita vizitarea ei. Imediat după ce plătești biletul de intrare ești preluat de un ghidvoluntar pentru a primi informațiile despre modul cum s-a format peștera, legendele și atracțiile acesteia. Vizitarea peșterii nu durează mai mult de 15-20 minute, în care puteți vedea câteva formațiuni geologice sub formă de elefant, cap de șarpe, labă de urs. Peștera are o lungime de aproximativ 555 m și o parte din aceasta poate fi vizitată doar cu rezervare și sub îndrumarea ghizilor speologi.

O altă peșteră care se află în zona Pietrei Craiului este Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de aproximativ de 1000 m în zona de dealuri și pășuni ale satului Peștera-Brașov. Aceasta s-a format datorită eroziunii muntelui de către pârâul Văii cu Cale, iar numele provine de la micile mamifere descoperite în galerie, aici având casă patru specii rare de lilieci.
Accesul se face dinspre culoarul Rucar-Bran, intrăm în satul Peștera și urmăm drumul asfaltat către casa Folea, apoi pe partea dreaptă vom observa indicatorul către obiectiv. Peștera nu este amenajată, adică nu este electrificată, dar poate fi vizitată ușor cu ajutorul unei frontale.
Galeria peșterii are o lungime de 350 m, din care 200 m sunt vizitabili. După intrarea în peșteră avem două săli mari în care observăm urmele celor care au executat activități de cercetare asupra locului.
Începem să înaintam din ce în ce mai mult în întuneric și trebuie să ne ghemuim pentru a trece în Sala Centrală. Aici, ne poziționăm frontalele pe tavanul peșterii pentru a observa micii locatari. Galeria începe să se îngusteze și să urce puțin, datorită pârâului care formează peștera. Solul are o textură de lut. Mergem mai departe și tavanul peșterii începe să se lase din ce în ce jos, iar noi ajungem să facem mersul piticului până la capătul galeriei.
Cea mai mare densitate de peșteri din România o întâlnim în zona Carpaților Occidentali. Aici s-a descoperit cea mai mare peșteră din țara noastră, Peștera Vântului. Aceasta a fost descoperită în 1957 și a fost explorată de-a lungul anilor pe cele 4 nivele. Astfel, în anul 2000, lungimea galeriilor era de aproape 47 km. Numele peșterii provine de la vântul care se formează la intrarea în ea și care poate ajunge până la o viteză de 50km/h. De curând, a fost inclusă în circuitul turismului speologic și poate fi vizitată prin rezervare și doar însoțiți de ghid.

Una dintre cele mai vizitate peșteri de la noi din țară este Peștera Urșilor, aflată în apropierea localității Chișcău, județul Bihor și descoperită întâmplător în 1975 în zona carierei de marmură. Peștera are o lungime de aproape 1,5 km, împărțiți pe două nivele. Nivelul superior, de aproximativ 500 m, a fost electrificat și deschis spre vizitare încă din 1980.
Numele peșterii provine de la urmele și fosilele ursului de cavernă descoperite în galerii (din cercetări, aceste mamifere ar fi dispărut cu 15.000 de ani în urmă). Pe lângă acestea, au mai fost descoperite și fosile de capră neagră și hienă. În interior, putem admira formațiunile naturale, stalactitele și stalagmitele și, în funcție de caracteristicile lor, acestea au primit nume ca: Palatul Fermecat, Căsuța Piticilor, Lacul cu Nuferi, Sfatul Bătrânilor.
Tot în zona Carpaților Occidentali, în Munții Apuseni, putem vizita cea mai mare peșteră cu gheață din România, Peștera Scărișoara, situată la 1.160 m altitudine. Pentru vizitarea ei putem ajunge pe două drumuri cu mașina: cum pornești din Garda de Sus, ținând Pârâul Garda, treci fie pe lângă Peștera Poarta lui Ionele, străbătând Cheile Ordâncușii, pe un drum recent asfaltat, lung de 18 km, fie prin stânga acesteia, pe un drum mai scurt cu jumătate de distanță.
După ce lași mașina, pornești la pas prin pădure.

La capătul ei, apare o deschizătură în stâncă cu diametrul de 60 m, iar intrarea în peșteră se face prin coborârea scărilor în aven. Peștera este organizată destul de simplu, o încăpere unică de 700 m (din care doar 250 m pot fi vizitați), în mijlocul căreia se află un bloc de gheață subteran, fiind considerat al doilea ca volum din Europa și, conform analizelor, are în jur de 4.000 ani.
Acestea sunt doar câteva din peșterile de la noi din țară. În funcție de zona unde vă aflați, puteți căuta mai multe informații despre aceste obiective, dar important este să avem o frontală cu noi, indiferent de tipul peșterii pe care o vom vizita (electrificată sau nu), astfel încât să fim pregătiți pentru orice situație.

Ghid montan CLAUDIU SFETCU