România contrelor

Deși din a doua parte a anului trecut avem structuri p o l i t i c o – e c o n o m i c e menite a ne conduce, în percepția unora, acestea nu sunt viabile ca fiind fundamentate pe soclul statului de drept. Cum ar fi că actualul președinte este în afara mandatului său constituțional, care în acest context a numit un Prim-Ministru (Ciolacu 2) și pe mai departe constituirea unui guvern, după părerea unora ilegitim și apoi că nu ar avea necesara abilitatea de a conduce destinele acestei țări.

Ca și cum nu era îndeajuns, Standard & Poors este pe punctul de a ne încadra în categoria de țara junk, nerecomandată investitorilor cu consecințe, pot spune, devastatoare în zona împrumuturilor externe, printre altele, care acum se apropie spre dobânzi de 8% inexistente în alte țări care apelează la acest mod de a-și susține economiile. În fine, prin presiuni uriașe, astăzi, 12 februarie 2025, Președintele României și-a dat demisia, locul lui fiind preluat, ca interimar, de domnul Ilie Bolojan. Cumva, la pachet vine, și decizia – anunțată de actualul președinte al SUA, Trump – de a expulza milioane de ocupanți ilegitimi de acolo spre alte țări.

A început cu Columbia, care, pe moment, a avut o retorică contrară, ca apoi să-și nuanțeze atitudinea spre a primi forțat zeci de mii de migranți. Planează – deocamdată în sfera incertitudinilor – măsuri similare și spre Europa, probabil și către zona noastră, că acei ocupați de acolo sunt, de fapt (în opinia lui), niște rebuturi sociale, beneficiind de variate ajutoare, ei fiind și sursa infracționalității evidente. Prin Europa doamna președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este total tăcută, neștiind ce reacție să adopte față de aceste noi provocări. Pe alte meleaguri, adică la nemți, altădată motorul Europei, acum se află într-un fel de colaps economicpolitic-social, stimulat și de mâna dreaptă a domnului Trump, e vorba de Elon Musk, sprijinind așa zisele partide extremiste; în opinia sa, cele care vor aduce prosperitate și un alt mod de viață, în schimbare evident în mai toată Europa.

Domnul Macron al Franței este siderat că și pe acolo bate vântul schimbării, și ce să vezi și pe la noi, avem nișe de aderenți tot spre o schimbare a unei ordini prestabilite de aproape 35 de ani; și după părerea multora, anchilozată într-o istorie care, spun ei, nu-i mai reprezintă. Dacă luăm ca reper mental faptul că România educată a domnului Klaus Iohannis, a fost un eșec de proporții acum rata analfabetismului funcțional depășind 40 %, iar cei care erau la începutul mandatului său de acum zece ani în urmă, sunt în prezent fie la butoane, fie în diverse structuri de conducere ale statului român, ne putem lesne imagina că tot sistemul administrativ economic, nu prea mai funcționează.

În plus, zona bugetivorilor s-a umflat an de an, iar încercările unor conducători actuali de a reduce aparatul administrativ se lovește de o virulentă opoziție (greve, încetări spontane de activitate, luarea pe sus a inițiatorilor cu un fel de delicatețe – huo, nenorociților etc.) ne putem da seama de prăpastia creată între decidenți și executanți.

Iar instanțele, chiar și discutabila Înaltă Curte lucrează din plin spre a-i repune în drepturi pe cei care tocmai au fost trecuți în rezervă; și atunci să nu ne mirăm că anumite forțe, zise de dreapta ori reformiste, vor acționa într-un mod cât se poate de radical spre a restructura (spun ei) societatea noastră profund divizată, mizând pe o sumedenie de nemulțumiri/ neîmpliniri spre o discretă dictatură. Știu eu, poate necesară, că democrația în estul Europei nu prea mai ține; a se vedea Serbia, Slovacia, Bulgaria și evident România.

Așadar, era Trump a început cu o mică demonstrație de forță. Vor urma alte obiective cum ar fi preluarea controlului canalului Panama, pe bună dreptate (finanțat de SUA și administrat de China), așa-zisa preluarea Groenlandei aflată în administrarea Danemarcei și care nu prea o gestionează, dar și alte proiecte pământene ori astronomice cum ar fi ocuparea planetei Marte.

În rest, va trebui noi pământenii să ne obișnuim că în următorii patru ani vom avea un președinte american jucător, fiind calat pe zona economică, potrivit principiului eu îți dau ceva tu ce-mi oferi? Și pentru început va tipări tone de dolari, răspândind inflația spre mai toate colțurile lumii, că își permite. Cât despre conflicte înghețate ori deocamdată active, se vor rezolva, așa presupun eu, tot prin arma economică, cea mai eficientă și mult mai robustă și imediată față de cele tradiționale.

Principiul este simplu: armele obișnuite omoară foarte mulți oameni, cea economică poate îngenunchea o întreagă planetă. Conducătorii de azi vor trebui să aleagă; domnia sa are la îndemână această pârghie. Dacă Statele Unite, brusc, au ieșit din acordul de la Paris privind, prozaic vorbind, poluarea planetei, în mod natural că Europa produce ca noxe doar 17 %; și atunci acest tratat trebuie suspendat măcar pentru 3-5 ani. Țările BRICS – în format extins și cu viitori aderenți poluează cu peste 50 %. Iar aici UE ar trebui să aibă o atitudine cât se poate de tranșantă; voi vreți să poluați planeta spre a vă dezvolta, dar și noi vrem să trăim mai bine. Imagini cu orașele chinezești învăluite în smog în care oamenii de acolo leșină pe străzi sunt de domeniul normalului.

Să revenim pe plaiurile noastre, că la Bruxelles noi, ca stat român, al optulea ca populație și suprafață, nu prea suntem băgați în seamă, nu avem prin reprezentanții noștri inițiative (pe niciun domeniu) și nici atitudini constructive, aș spune, precum vecinul nostru Victor Orban. Suntem cel mai adesea lipsă la apel ori yes-meni. Pe plan intern, se impune reformarea societății românești pe toate planurile, altfel vom cădea într-un fel de criza internă incontrolabilă. Cum actualul Guvern, cârpit pe aici pe colo cu fețe noi, este cu vistieria goală, cum se spune, cei de la butoane s-au gândit să vină cu ceva măsuri. Astfel, prin ordonanța trenuleț, din decembrie trecut, impozitul pe dividende s-a mărit ajungând la 10 % (în loc de 8 % până de curând).

Ca să sugrume IMM-urile, scade pragul de impozitare de la 500.000 € la 100.000 €, se elimină facilitățile pentru angajații din IT, construcții, agricultură, revenind impozitul pe construcțiile speciale, acea taxă pe stâlp a lui Ponta. Brusc, Registrul Comerțului s-a blocat cu radieri de firme, spre 100.000, care ori vor lucra la negru ori își vor înceta activitatea.

Oricum impozitul pe avere a adus foarte puțin bani la buget, deoarece această măsură, practic bună, nu a avut cine să o pună în aplicare în mod concret și corect, așa că a rămas doar un deziderat de viitor. Cum cheltuielile statului sunt imediate și permanente, acesta s-a împrumutat recent cu 2,8 miliarde € și 1,25 miliarde $ de pe piața liberă la dobânzi foarte mari. Guvernul a mai atras 1,4 miliarde € prin vânzarea de obligațiuni pe 5 ani și 1,4 miliarde € prin vânzarea de titluri pe 9 ani, iar emisiunile de titluri vor continua.

Guvernul a adoptat proiectul de buget pentru anul 2025 cu un deficit de 7,04 % din PIB (134,6 milioane RON) fiind depus în parlament. Amendamentele depuse de opoziție (peste 3.000) au fost respinse, nefiind gândite măcar câteva, cu analize și motivații serioase spre a fi luate în calcul. Astfel, veniturile se cifrează la 667,5 miliarde de lei (pondere în PIB 34,9 %), iar cheltuielile prognozate la 802,2 miliarde lei (pondere în PIB 41,9 %).

Față de această succintă înșiruire de cifre și multe altele ca derivate, în concluzie se impun măsuri draconice de eliminare a cheltuielilor nejustificate de proiecte iluzorii, folosind zecile de miliarde de euro alocați prin PNNR. În acest context anul 2025 va fi unul al austerității, generând așa cum se așteaptă la o serie de blocaje în diverse domenii ale activităților economico-sociale și de ce nu politice. După discuții contradictorii cele mai multe inutile, Parlamentul a votat, cu 254 de voturi pentru și 194 împotrivă, bugetul pe anul 2025.

Dacă se trece la o analiză extinsă, la nivel global, prin prisma elementelor de conduită ale administrației Trump, atunci, în afara parteneriatului strategic cu acest colos economic militar, alte dimensiuni de conectare care să ușureze traiul românilor nu se întrevăd, ci dimpotrivă.

Florian Laurențiu Stoika