Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / EDITORIAL / România la Bruxelles

România la Bruxelles

În condițiile în care România este a șasea țară a Uniunii ca mărime demografică, „nu există niciun român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte funcții de conducere este, de asemenea, foarte redusă”. Aceste constatări se regăsesc într-o scrisoare semnată de europarlamentarii români și adresată atât președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell – cel care ar trebui să aloce mai multe funcții europene pentru România. Nu există nici un român care să ocupe o funcție de conducere în sediul central al Serviciului de Acțiune Externă, iar cifrele arată o reprezentare slabă la nivelul delegațiilor UE în lume. Și toate acestea, în condițiile în care România, așa cum arătam, este a șasea țară a Uniunii ca mărime demografică. De vină pentru această situație ar fi, potrivit acestora, strategia deficitară de resurse umane a Comisiei, care nu se îngrijește ca toate statele să fie reprezentate în mod echitabil. Nemulțumirea europarlamentarilor români față de activitatea direcției generale de resurse umane a Comisiei Europene ascunde sub preș și faptul că atunci când se negociază funcțiile importante la fiecare cinci ani, negociatorii români au în vedere numai portofoliul de comisar și câteva poziții la nivelul comisiilor din Parlamentul European (președinte, vicepreședinte), scăpându-le cu totul din vedere prezența la nivelul conducerii secretariatului general al Comisiei, în cabinetele comisarilor și, mai ales, a direcțiilor generale, adică în acele entități care elaborează politicile europene.

La cabinetul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, singura prezență românească este la nivelul secretariatului, în timp ce vecinii noștri de la sud de Dunăre, bulgarii, au obținut funcția de director al coordonării și administrației, poziție care se ocupă și de planificarea strategică. La cabinetul prim-vicepre- ședintelui Frans Timmermans, al doilea om al Comisiei care gestionează și cel mai important set de politici europene – Pactul Verde European – se poate semnala o prezență românească tot la nivelul secretariatului, în timp ce, iarăși, vecinii de la sud, bulgarii, au două poziții de consilier, unul responsabil cu legea climatică, iar altul cu securitatea energetică, piața internă de electricitate și coridoarele de gaze. Zero prezențe românești sunt în două echipe esențiale ale Comisiei, cea a lui Thierry Breton, comisarul cu cel mai extins portofoliu – Politica industrială, piața internă, digitalizare, industrie de apărare și spațială – și a estonienei Kadri Simson, comisar pentru Energie. O prezență românească se remarcă totuși în cadrul corpului de consilieri al vicepreședintei Comisiei pentru societatea informațională și competiție Margrethe Vestager și, desigur, așa cum era și natural, ne regăsim conaționali în poziții-cheie la cabinetul doamnei Adina Vălean. Nu ocupăm nici o poziție de conducere la nivelul direcțiilor generale, cu excepția unui director general adjunct la Agricultură.

Cât privește situația șefilor de delegații UE, punctată de europarlamentarii români, dacă obținerea poziției din Muntenegru poate fi de interes pentru articularea acesteia cu interesul și proximitatea României cu Balcanii occidentali, promovarea cu succes a unei candidaturi pentru postul de ambasador european în Mongolia denotă lipsă de viziune strategică, interesul ţării noastre în Orientul Extrem fiind mai mult decât simbolic. Prezența unei țări în principala capitală a Uniunii Europene nu se măsoară numai în numărul de poziții-cheie deținute în instituțiile centrale comunitare. Este o construcție care se bazează pe mai mulți factori: calitatea grupului național de europarlamentari și a persoanelor – câteva la număr – aflate în poziții cheie la Bruxelles; fixarea și apoi respectarea unor obiective concrete din țară, pe linie politică; participarea mai activă la politicile europene, pe bază de alianțe în prealabil stabilite și recunoscute. Se pune o întrebare legitimă, de ce reprezentanții României sunt îndepărtați de la masa celor care hotărăsc destinele Europei?

Prof.univ.dr. Emilian M. Dobrescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Pericole reale

Un raport al Comisiei Europene, publicat la final de noiembrie 2021 privind decalajul de încasare …

România în derivă

Au trecut ceva peste treizeci de ani de când ne-am despărțit definitiv de o structură …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

fifteen − six =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: