România la răscruce

Prin prisma ultimelor evenimente produse în zona eșichierului politic, adică de decuplarea de coaliția agreată cu peste zece luni în urmă, a PSD-ului, s-a creat o criză nenecesară în acest context generat de trei crize suprapuse. Zona politicului are propria conduită care nu necesită prea multe comentarii, dar agregările ulterioare posibile, în contextul fostelor alegeri, dau un semnal cât se poate de credibil că, vrândnevrând AUR ar putea să intre la guvernare determinând această conduită, negată masiv de actualul Președinte al României.

Și totuși, fostul/actualul guvern condus de Ilie Bolojan a obținut o serie de valori dar în contextul tensiunilor persistente generate în principal de PSD care pe un fond de cădere în sondaje a încercat să gestioneze diferit o serie de acte normative presupun benefice pentru țara noastră. În toate perorațiile liderilor PSD nu au fost formulate ținte precise ci doar critici, fără justificări pe domenii senzibile – apărare, educație, sănătate, agricultură etc.

Instabilitatea politică s-a transferat imediat spre economie; BVB (Bursa de Valori București) a deschis prima tranzacție pe roșu cum se spune, adică pe pierdere cu consecințe corelative spre viitor a scăderii ratingului de țară.

Comparativ cu trimestrul I al anului 2025, pe acest subiect încă actualul Guvern a realizat valori de competitivitate deosebite, dar pe fondul actualei crize politice probabil se vor adânci decalajele economice pe mai toate planurile. Și cum nu era îndeajuns actualul guvern minoritar a fost supus unei moțiuni de cenzură la începutul lunii mai cu ajutorul evident al parlamentarilor AUR. Și astfel, țara noastră a trecut într-o zonă a incertitudinilor, AUR fiind perceput ca un neaderent spre valorile europene, chiar dacă în structura sa are personalități notabile.

Senatorul Petrișor Peiu, care apare persuasiv, de altfel un analist economic de prestigiu, pretinde că la guvernare vor avea și țintele gândite de ei spre a redresa țărișoara noastră. Dar ce să vezi, același Peiu are acțiuni în mai toate societățile profitabile ale statului român, precum Hidroelectrica SA (666 mil. lei), Romgaz (1,2 mil. lei), SN Petrom (1,2 mil. lei) și multe altele. Astfel se explică de ce este înverșunat pe subiectul înstrăinării unor acțiuni minoritare ale acelor societăți unde majoritar este statul român. Prezentam într-un editorial recent varianta bunăstării evident pentru români.

Cu toții o așteptăm de peste treizeci de ani. Este posibilă chiar și în aceste condiții de război: SUA-Israel/Iran, Federația Rusă- Ucraina, dar și altele aflate într-o fază de așteptare, cu condiția să avem minima aplecare spre muritorul de rând, fără reflexele politico-patriotarde.

La concret, Bucureștiul asigură 25% din PIB-ul țării, la celălalt capăt jud. Giurgiu asigură sub 1% din acest indicator. În acest context economic, județele cu contribuții modeste sunt susținute masiv din zona Capitalei.

Deși edilii capitalei nu se grăbesc spre a crește PIB-ul, acesta fiind susținut mai ales din zona multinaționalelor ori a giganților autohtoni. În teritoriu, cum se spune, acei conducători nu fac în principiu eforturi de a aduce în zona lor de acțiune facilități spre dezvoltarea inițiativelor locale, banii europeni pe care îi avem la dispoziție stau într-o masivă nelucrare.

Dobânzile plătite de statul român, peste 13 miliarde RON lunar, într-o balanță contabilă națională, se află într-un derapaj imens. La Primăria Capitalei, toate proiectele promovate de primarul general, au fost blocate în principal de către partea PSD-istă. Referendumul la care ar trebui ca banii să fie gestionați la nivelul Capitalei este în prezent blocat, cu puține șanse de a fi validat întrun fel sau altul. Cei șase primari, aleși democratic, nu pot fi decuplați de la sursele de finanțare pe care le realizează inclusiv cu biruri desprinse din afara structurilor financiare consacrate.

Cât privește redimensionarea aparatului administrativ, una din principalele ținte ale primministrului Bolojan, acestea vor fi translate în viitor fie abandonate. A se înțelege că la nivel european, ținând seama de populația țării avem cel mai mare număr de bugetari dar și de parlamentari, inițiativele de reducere a lor fiind trecute spre viitor ori în derizoriu.

În tot acest context intern, geopolitic, de tensiuni interne și internaționale România este obligată să-și găsească acea cale spre progres, dacă și actualii politicieni dar și giganții economici doresc acest lucru.

Decizia PSD de a se alia cu partidul considerat extremist, AUR care a dat jos guvernul Bolojan i-a luat prin surprindere pe socialiștii europeni considerând că s-a încălcat o linie roșie, inițiativă greu de digerat în plan politic. Publicația Politico arată că această situație scoate la suprafață o serie de linii politice roșii pe care cei din grupările PPE (Partidul Popular European), Partidul Verde European considerând că trebuie pusă o presiune asupra PSD-ului. Politologul Cristian Pîrvulescu arată că: imaginea internațională a PSD ca partid de stânga este probabil compromisă pentru multă vreme.

În acest context trebuie menționat faptul că, în timp ce la Palatul Cotroceni președintele Nicușor Dan încerca o armonizare a pozițiilor celor doi președinți de partid, Sorin Grindeanu (PSD) și Ilie Bolojan (PNL), pe posturile de televiziune apăreau Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) cu o declarație comună de susținere a unei moțiuni de cenzură împotriva actualului Guvern (miniștrii PSD-iști fiind deja demisionați) și implicit de înlăturarea lui de la putere. Această grabă vine și pe fondul unor mișcări sociale de amploare care vizează revenirea la valorile dinaintea eliminării de subvenții, reducerii de salarii, ajutoare sociale, indemnizații etc.

Pe data de 5 mai 2026 a fost supusă la vot moțiunea de cenzură pentru înlăturarea Guvernului condus de Ilie Bolojan. A fost validată cu o majoritate confortabilă de 281 de voturi. Este al șaptelea Guvern demis de Parlament după Revoluție. În acest context socio-politic practic scăderea inflației în trimestrul III preconizată de ministrul finanțelor la 4% se va duce mult peste 10%.

De altfel, avem cea mai mare inflație din Europa iar efectele ei se vor vedea în foarte scurt timp. Această taxă invizibilă care ne costă duce printre altele la creșterea dobânzilor cu corelativa scumpire a creditelor. Imediat după moțiune euro a ajuns la 5,26 lei cu mult peste așteptări.

Pentru susținerea lui, BNR a scăzut rezerva valutară cu două miliarde de euro. Reproșurile liderilor PSD la adresa primului ministru Ilie Bolojan sunt în principal legate de înzestrarea Armatei cu contracte semnate doar cu firma germană Rheinmetall în timp ce Polonia a alocat acelei țări valori infime sau că măsurile luate de reducere a unor cheltuieli nu au avut rezultatul scontat.

Este greu de acceptat această idee a incapacității de guvernare când la putere au fost și cei de la PSD. Acum la nivelul Președintelui țării se poartă discuții, mai întâi informale ca apoi să negocieze cu fiecare conducător de partid spre a găsi o soluție de formare a unui nou guvern, în condițiile în care, deocamdată, PNL a luat hotărârea de a trece în opoziție.

În această situație extrem de complicată, în care AUR a fost exclus de la orice negociere, va fi foarte greu de găsit o soluție viabilă de guvernare. Iar amprenta instabilității politico-economice se va întinde pe tot parcursul acestui an și chiar spre 2027.

Florian Laurențiu Stoika