Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CĂLĂTORIE / ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – PEȘTERA VADU CRIȘULUI

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – PEȘTERA VADU CRIȘULUI

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN
– PEȘTERA VADU CRIȘULUI –

Mă simt mândru că sunt român, și spun asta pentru că trăiesc într-o țară minunată, pe care puțini dintre noi o cunosc pe de-a întregul, și mai ales acum, de Centenar, vă propun o temă nouă și inedită menită să promoveze un loc mai puțin cunoscut în vestul României, și anume Peștera Vadu Crișului. Poate despre peșteră ați auzit, dar despre faptul că la aceasta se poate ajunge și cu trenul, știați ? Ei bine da, se poate ajunge și cu trenul pe ruta Cluj – Oradea, cu coborâre în Halta Peștera.
De reținut un aspect, nu toate trenurile opresc în halte, ci doar trenurile Regio (fostele trenuri zis Personale)!
Tocmai prin ineditul acesteia, având atât de multe intrări, printre care una hai să zicem direct din tren, și prin tipicul său inedit, această peșteră are de ce să fie considerată unică în peisajul peșterilor de la noi și, de ce nu, foarte atractivă pentru turismul autohton și nu doar.

Amănunte inedite

În toamna anului 2004, Muzeul Țării Crișurilor a demarat lucrările de reamenajare și reelectrificare a Peșterii Vadu Crișului. A fost repusă în circuitul turistic montan în anul 2005, și aceasta grație responsabililor de la secția de Științe ale Naturii a muzeului orădean, fiind una dintre puținele peșteri electrificate din țară.
Este bine de știut că România ar putea avea un viitor cu adevărat de „aur” dacă guvernanții ar exploata la maximum și cu multă inteligență toate frumusețile naturale ale țării. Nu trebuie decât să pună în valoare zestrea atât de variată și bogată pe care o deținem, deși nu avem niciun merit. Meritul ar fi să știm ce să facem cu ea! Ar mai fi un aspect care vizează nu atât conducerea, cât mai cu seamă mentalitatea turistului, pe scurt, respectul pentru natură!
În urmă cu 30-40 de ani nu eram atât de stresați, părinții și frații noștri mai mari știau să-și traiască viața din plin, se respectau și, implicit, respectau natura. Printre multele preocupări la modă în aceea vreme erau și drumețiile. Una dintre cele mai interesante atracții turistice au fost dintotdeauna vizitarea peșterilor. Desigur că nu oricine își poate permite să intre într-o peșteră, mai ales dacă nu e amenajată. Pentru a explora o peșteră îți trebuie
condiție fizică, echipament special și, nu în ultimul rând, experiență. Dar pentru ca aceste minunate monumente ale naturii să poată fi vizitate de cât mai mulți turiști, unele peșteri au fost amenajate în așa fel încât să primească vizitatori, indiferent de vârstă și condiție fizică.
Astfel, pe la mijlocul anilor ’70, în județul Bihor era descoperită și ulterior amenajată Peștera Urșilor de la Chișcău. Dar una dintre cele mai vechi peșteri amenajate din județ este Peștera de la Vadu Crișului, și aceasta nu numai pentru faptul că a fost explorată, printre alții, și de către celebrul om de știință Emil Racoviță, ci și pentru frumusețea ei. Pe la sfârșitul deceniului șase al trecutului secol XX, Peștera de la Vad era amenajată pentru orice fel de vizitatori, dar în ultimii 20 de ani a fost lăsată în paragină. Însă, din 2004, Peștera de la Vad se află în atenția Muzeului Țării Crișurilor (M.T.C.), care, din 20.04.2004, a preluat în custodie Rezervația Naturală „Defileul Crișului Repede”. Despre importanța demersului de reabilitare a peșterii am vorbit cu domnul prof. univ dr. Aurel Chiriac, directorul M.T.C., care a avut amabilitatea să ne declare: „În cadrul programului de modernizare a obiectivelor muzeistice și naturale deținute de M.T.C., din care s-au finalizat până în prezent Muzeul «Iosif Vulcan» și Muzeul «Ady Endre», din 2004 s-a trecut la refacerea iluminatulul Peșterii Vadu Crișului. Dorința noastră este ca în acest an să fie finalizată lucrarea, reușind astfel să redăm circuitului turistic un monument al naturii care să fie atractiv din punctul de vedere al vizitării lui și, totodată, care să asigure conservarea condițiilor de microclimat pentru a nu afecta fauna cavernicolă, importantă pentru cercetarea stiințifică”.
În cele ce urmează, încercăm să vă familiarizăm cu zona Defileului Crișului Repede și cu istoricul Peșterii de la Vad, precum și cu un scurt jurnal privind cercetările legate efectuate în peșteră.
Peștera de la Cascada, cum mai este ea denumită, se găsește în județul Bihor, fiind situată între localitățile Suncuiu și Vadu Crișului, în versantul stâng al Defileului Crișului Repede. Peștera se recunoaște ușor prin frumoasa cascadă formată de apele pârâului ei, cu înălțimea de 10-12 m. Situată la altitudinea de 305 m, are lungimea totală explorată de 1.510 m. Întregul defileu a fost declarat în anul 1955 rezervație naturală, iar peștera – monument al naturii.
Descoperirea propriu-zisă a peșterii a avut loc în anul 1903, de către cantonierul Karl Handl și colaboratorii săi. Handl a comunicat renumitului animator al turismului bihorean Czaran Gyula faptul ca la „izvor”, între cascadă și peretele de stâncă, se află o fantă îngustă, în spatele căreia există posibilitatea existenței unei peșteri mari. În urma acestei comunicări, în data de 10 noiembrie 1903, deschiderea îngustă a fost lărgită prin dinamitarea blocului de stâncă de deasupra cursului apei, astfel că, încă din cursul acelei luni, Karl Handl și Czaran Gyula au pătruns în peșteră, unde au ajuns până la primul sifon.
Contele Odon Zichy, proprietarul de odinioară al terenului, la foarte scurt timp după descoperire, susține prima amenajare a peșterii cu podețe și scări de lemn, o contribuție deosebită în realizarea practică a acestei prime amenajări având K. Handl, I. Veress și K. Jordan. În 1905 are loc deschiderea peșterii pentru vizitare. Pentru acest eveniment, Czaran face o primă descriere detaliată a părții vizitabile a peșterii, care a aparut și sub forma de broșură. Aceasta era primul ghid turistic al peșterii, însoțit de o remarcabilă schiță. Peștera, încă de la începutul secolului XX, a fost considerată printre obiectivele turistice și științifice importante din Bihor.

A. Herrmann, într-o notă apărută în 1909, califica Peștera Vadu Crișului ca fiind cea mai frumoasă și cea mai intactă peșteră a Europei. Tot în 1909, V. Kellner, într-un raport financiar, insista asupra importanței turistice deosebite a peșterii, considerând că numărul vizitatorilor ar crește vertiginos dacă s-ar introduce iluminatul electric (curentul electric urma să fie produs de un dinam acționat de o turbină). În această perioadă, peștera este amintită mai ales în publicații turistice, accentul principal fiind pus pe reclama turistică și pe descriere, nu întotdeauna știintifică, ci uneori chiar literară, a frumuseții formațiunilor ei: de exemplu poetul Versenyi, în 1912, publica o poezie pe care a scris-o inspirându-se din frumusețile ei încă nealterate.
Desi de atunci a trecut un secol și acele minunății s-au alterat într-o oarecare măsură, atât din cauza trecerii timpului, dar mai cu seamă a indiferenței. Totuși, datorită specialiștilor de la M.T.C., credem ca din acest an vom avea ocazia să vizităm Peștera Vadu Crișului în condiții moderne și de siguranță garantată. Despre cum va fi posibil acest lucru, ne explică domnul Radu Huza, responsabilul cu managementul ariilor naturale protejate aflate în custodia M.T.C.: „Din aprilie 2004, M.T.C. a preluat în custodie cinci arii naturale protejate: Defileul Crișului Repede, Pârâul Petea, Gruiul Pietrii, Lentila 204 Brusturi-Cornet și Locul fosilifer de pe Dealul Somleu. Lucrările pentru reelectrificarea Peșterii Vadu Crișului au demarat în toamna anului 2004. În present, sunt încheiate lucrările propriu-zise de electrificare, reabilitarea căilor de acces și înlocuirea parțială a balustradelor din interiorul peșterii. Am dorit ca prin aceste lucrări de reabilitare să asigurăm vizitarea peșterii în condiții de maximă securitate și, totodată, să protejam biodiversitatea cavernicolă prin utilizarea unui sistem de iluminat cu randament sporit și care să nu influențeze microclimatul din interiorul peșterii. Eu sper ca M .T. C. sau Consiliul Județean Bihor să găsească și în continuare resursele financiare necesare inlocuirii, in totalitate, a vechii balustrade, pe circuitul de vizitare”.

Scurta cronologie

Între anii 1921-1928, R. Jeannel, V. Pușcariu, E. Racoviță și P. A. Chappuis colectează din peșteră un bogat și variat material faunistic, pe care-l cercetează. Cercetările sunt reluate intensiv în ultimele două decenii de colectivul din Cluj al Institutului Speologic. În 1927, Emil Racovita publică o lucrare în care insistă asupra importanței studierii
animalelor cavernicole, în urma observațiilor pe care le-a efectuat în peșteră intre 1921 și 1927.
În 1942, Tiberiu Jurcsak a descoperit o coastă de Ursus Spelaeus în albia pârâului, la intrarea în peșteră. În perioada anterioară acestei descoperiri, a fost o viitură, apele pârâului peșterii crescând foarte mult. Pe baza acestei prime indicații, el a presupus existența în peșteră a unui punct fosilifer, din care apele ridicate pâna la nivelul respectiv să fi spălat o anumită cantitate de sediment, împreună cu osul de urs. Acest punct a și fost identificat de el, reușind astfel să mai colecteze și alte oase de urs al cavernelor, aflate în colecția Muzeului Țării Crișurilor.
În 1969, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea reamenajează peștera cu scări și podețe metalice și din beton, o electrifică pe o lungime de 500 m, ea fiind cea de-a doua peșteră din România în care s-a introdus iluminatul electric.

Medalion Karl Handl

Originar din Austria, Karl Handl (1848-1932) a venit la Vadu Crișului ca angajat al căilor ferate, petrecând 64 de ani în comuna de la poalele Munților Pădurea Craiului, unde a și murit. Peștera din defileu a descoperit-o în 1903. Până atunci, nimeni nu știa că în spatele peretelui de calcar, pe sub care iese pârâul ce alimentează cascada, se ascunde o grotă cu o lungime de peste 2 km. Actualul portal al peșterii a fost deschis prin explozie, de minerii aduși de la Băița. Lumea a aflat de existența peșterii tot grație lui Handl, prin intermediul unei reviste vieneze al cărei corespondent era. În 1904, Handl, care cutreiera neobosit împrejurimile, a descoperit Peștera Bătrânului din Zece Hotare.

Foarte important

Ținându-se cont de fauna ce se regăsește în interiorul ei, peștera este declarată monument al naturii, ocrotită prin litera legii. De aceea, pentru a o vizita, veți avea nevoie de acceptul ghidului. De asemenea, amplasamentul peșterii în Defileul Crișului Repede reprezintă un alt loc destul de însemnat pentru turismul românesc, întregul amplasament fiind declarat rezervație naturală, turiștii trebuind să respecte cu mare strictețe fauna și flora peisagistică.
Cadrul natural în care este amplasată peștera de la Vadul Crișului lasă turiștilor o impresie nostalgică, gata oricînd să se mai întoarcă pentru a-i admira frumusețile. În apropierea peșterii se află situată Cabana de la Peștera Vadu Crișului, care oferă posibilități de cazare și masă pentru un număr de aproximativ 100 de turisti.

Gabriel Vulpoiu

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Focul Viu de la Andreiaşu

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – UN WEEKEND PRIN ȚINUTUL VRANCEI

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – UN WEEKEND PRIN ȚINUTUL VRANCEI – A venit primăvară, natura …

România văzută din tren (III) – Zona turistică a Băilor Herculane

România văzută din tren (III) – Zona turistică a Băilor Herculane – Continuăm seria jurnalelor …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nineteen − sixteen =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: