Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / SPORT / SĂ NU UITĂM OLIMPICII NOȘTRI DE AUR (VIII)

SĂ NU UITĂM OLIMPICII NOȘTRI DE AUR (VIII)

SĂ NU UITĂM OLIMPICII NOȘTRI DE AUR (VIII)
IONEL DRÎMBĂ, CAMPIONUL ȘTERS
DE COMUNIȘTI DIN ANALELE SPORTULUI

 

ionel drimba

Cu 10 ani în urmă, un român se stingea din viață la mii de kilometri depărtare de țara natală, mai exact în Brazilia, uitat de majoritatea conaționalilor săi. Deși a fost primul sportiv din țara noastră medaliat cu aur la scrimă, Ionel Drîmbă și-a petrecut cea mai mare parte a vieții într-un anonimat nemeritat. Marea sa „vină” a fost aceea de a fi fugit din România în 1970, motiv pentru care autoritățile comuniste l-au radiat din statisticile sportului românesc.

AUR LA CIUDAD DE MEXICO

Ionel Drîmbă a văzut lumina zilei la 18 martie 1942, la Timișoara. A început să practice scrima de la vârsta de 8 ani, la clubul Flamura Roșie din orașul natal, fiind împins către acest sport de părinți și de fratele lui mai mare, Nicu. „Nu eram atras în mod special de planșă. Mergeam la antrenamente trimis de părinți, așa cum se duc alții la lecțiile de pian sau de vioară”, avea să mărturisească, peste ani, viitorul campion olimpic.
Cu toate acestea, la 13 ani a ajuns să concureze în întrecerile de seniori, iar la 18 ani a devenit campion la floretă și la sabie. Ca urmare a ascensiunii sale fulminante, Ionel Drîmbă a fost inclus încă de la vârsta majoratului în delegația României care a participat la Jocurile Olimpice din 1960, de la Roma. Lipsa de experiență și-a spus însă cuvântul, scrimerul neobținând rezultate notabile. Cu toate acestea, ajuns la CSA Steaua, Ionel Drîmbă și-a trecut în acel an în cont o medalie de argint la floretă și a ajuns în semifinala la sabie la Campionatul European de juniori de la Leningrad.
În anul 1963 a devenit vicecampion mondial de juniori la Gent și vicecampion universitar la floretă.
A mai luat și o medalie de bronz la Universiada de la Porto Alegre. A participat la Olimpiada de la Tokyo din 1964, unde, însă, a obținut doar locul 6 în concursul pe echipe. Totuși, ascensiunea a continuat și, în 1967, Drîmbă a cucerit medalia de aur pe echipe, alături de Ștefan Ardeleanu, Iuliu Falub, Tănase Mureșanu și Mihai Țaiu, la Campionatul Mondial de la Montreal. Iar în 1968 a venit și aurul olimpic, la Jocurile desfășurate la Ciudad de Mexico. Atunci, Ionel Drîmbă a câștigat primul titlu din istoria scrimei românești, la floretă individual. Tot în acea perioadă, a mai obținut două titluri europene, iar Ascoiația Internațională a Presei Sportive l-a desemnat pe român cel mai bun scrimer al lumii.

SPRE LUMEA LIBERĂ

În România, pentru performanțele obținute, Ionel Drîmbă a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului și a fost decorat cu Meritul Sportiv, clasa I. Dar când a venit vorba despre recompensele financiare, autoritățile nu s-au ținut de cuvânt. În loc de 25.000 de lei și o mașină Fiat, pe care sportivii noștri le aveau promise din partea statului român în cazul câștigării unui titlu olimpic, Drîmbă a primit doar 11.000 de lei pentru aurul de la Ciudad de Mexico.
De atunci, ideea plecării din țară a prins contur în mintea scrimerului, care s-a simțit jignit de faptul că șefii sportului nu și-au respectat promisiunea. Planul și l-a pus în practică în 1970, când se afla la Paris pentru o etapă de Cupă Mondială. A reușit să se strecoare neobservat de la dineul oficial care avea loc în hotelul unde era cazat, a luat un taxi și s-a oprit drept la ambasada vest-germană, unde și-a găsit refugiu.
A obținut un pașaport și a fost angajat de Federația de Scrimă din RFG, activând ca antrenor și pregătindu-i, printre alții, pe campionii Mathias Behr și Alexander Pusch. După doi ani, s-a mutat în SUA, unde a înființat o școală de scrimă în San Francisco. A mai lucrat în Venezuela și în Brazilia, creând un nou club de scrimă la Sao Paolo.
În România, autoritățile vremii au făcut tot felul de presiuni pentru a-l readuce în țară pe Ionel Drîmbă. Fără folos, însă. În consecință, scrimerul a fost radiat din istoria sportului românesc, numele său nemaifigurând în statisticile oficiale și nemafiind pomenit de presa vremii. Tot din acest motiv, Drîmbă a divorțat de soția sa, Ileana Gyulai (campioană mondială în 1969 cu echipa feminină de floretă), care, ulterior, s-a recăsătorit cu antrenorul Emeric Ienei, care a cucerit cu echipa de fotbal a Stelei, în 1986, Cupa Campionilor Europeni. La rândul său, campionul din Mexic s-a recăsătorit în Brazilia și a avut patru copii.

CANDIDATURĂ RESPINSĂ

La șase ani de la Revoluția din 1989, Ionel Drîmbă a revenit în România.
Și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), însă aceasta a fost respinsă pe motiv că nu avea studii superioare. Fostul sportiv a susținut însă că a depus la dosar o copie după diploma de absolvire a Academiei de Arte Duelistice din Germania, care îi conferă titlul de profesor de scrimă și că, de fapt, a fost victima unor jocuri murdare: „Am fost șantajat să-mi retrag candidatura, sub amenințarea că vor fi făcute publice anumite acțiuni ale mele din Venezuela și Germania. Deși nu eram vinovat, am fost dezechilibrat de acest șantaj și mi-am retras candidatura”.
Dezamăgit, Ionel Drîmbă s-a întors în Brazilia, unde a trăit până în 2006 fără a mai păstra vreo legătură cu cei din țara natală. Nici măcar data exactă a decesului său nu este cunoscută în România…

MUGUR BĂILEȘTEANU

0%

User Rating: 4.8 ( 2 votes)

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Istoria participării României la jocurile olimpice de vară

Cea mai mare performanță înregistrată după 1989 După o perioadă de pauză forțată, dată de …

Istoria participării României la Jocurile Olimpice de vară (I)

Daniela Silivaș și Lavinia Miloșovici, pe urmele Nadiei După o perioadă de pauză forțată, dată …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 + eight =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: