Sănătatea cavității bucale

Sănătatea cavității bucale, îndeosebi a dinților și gingiilor, nu este doar o problemă locală ci relaționează cu starea altor organe influențând durata și calitatea vieții. În cele ce urmează vom discuta răsfrângerea bolilor cavității bucale asupra inimii. Până în urmă cu câteva decenii, patologia cardiacă era dominată de valvulopatiile reumatismale, instalate ca o sechelă a reumatismului articular acut, la rândul său provocat de streptococul hemolitic. Cea mai frecventă valvulopatie reumatismală era stenoza asociată cu insuficiență mitrală, apoi leziunile valvei aortice.

Nu dispunem de o explicație clară privitoare la faptul că această formă de reumatism, care dobândise în trecut o largă răspândire, a devenit din ce în ce mai rar întâlnită. Odată cu îmbătrânirea populației au apărut valvulopatiile degenerative, îndeosebi stenoza valvei aortice. În mod normal, circulația sângelui se face laminar, tangențial pe endoteliu. În cazul valvulopatiilor, circulația devine turbulentă, cu vârtejuri. De la nivelul gurii, mai cu seamă din zona joncțiunii dinților cu gingia, pot pătrunde în sânge o serie de microbi, care sunt anihilați. Ei se pot fixa însă la nivelul valvelor bolnave, datorită turbulenței. Aici formează o colonie, se înmulțesc și produc o boală infecțioasă numită endocardită bacteriană, care, netratată,devinemortală.

Poarta de intrare a microbilor în sânge este, de regulă, la nivelul gurii: parodontoza, cariile profunde, abcesele dentare ș.a. Stenoza aortică degenerativă este frecventă în populația vârstnică și poate fi depistată cu ușurință la un control cardiologic. Semnele clinice de suferință apar târziu, multă vreme evoluează sub masca unei sănătăți aparente. La fel și insuficiența mitrală degenerativă. În astfel de cazuri sunt obligatorii examenul stomatologic și tratamentul riguros al afecțiunilor dinților și gingiilor. Microbul cel mai întâlnit este P. gingivalis. Fibrilația atrială este o aritmie cardiacă frecvent întâlnită la vârstnici. Ritmul inimii devine neregulat, iar în interiorul cavităților cardiace pot apărea cheaguri care se desprind și, antrenate de torentul circulator, ajung în diverse organe, mai cu seamă în creier unde declanșează un accident vascular cerebral ischemic, invalidant.

Cercetările medicale bazate îndeosebi pe statistici ample au evidențiat faptul că cei care suferă de gingivite au un risc de tulburări de ritm cardiac de șase ori mai ridicat față de cei fără probleme bucodentare. Într-un studiu necroptic, pe un lot de 68 de decedați cu fibrilație atrială, a putut fi depistat P. gingivalis la nivelul musculaturii atriale. Cercetătorul japonez Shunsuke Miyauchi a demonstrat în aceste cazuri existența unui proces inflamator și formare de mici cicatrice, acestea stând la baza microcircuitelor electrice de reintrare care caracterizează fibrilația atrială. Parodontoza facilitează pătrunderea în circulație a numeroși germeni care întrețin o stare inflamatorie generală, aceasta afectând și endoteliul arterial.

A fost identificată prezența germenului P. gingivalis și la nivelul unor plăci aterosclerotice, despre care se credea îndeobște că sunt doar depozite de colesterol consecință a hipercolesterolemiei. Cei cu suferințe gingivale au un risc de fibrilație atrială până la de trei ori mai mare. Pentru o bună igienă dentară se recomandă periajul de două ori pe zi, făcut în mod corect, dinspre gingie către vârful dinților, cu o periuță care să nu producă leziuni sângerânde. Resturile alimentare favorizează apariția cariilor. La sfârșitul mesei, un măr bine mestecat poate fi considerat o periuță de dință naturală. Nu banana sau portocala. Un exemplu ilustrativ pentru înțelepciunea naturii: crocodilul, după ce a devorat prada, ține botul larg deschis astfel încât păsările vin și ciugulesc toate resturile de carne fixate între dinții săi ascuțiți. La finalul operațiunii își clătește gura.

Dar suferințele buco-dentare nu au doar consecințe asupra aparatului cardiovascular, deoarece întrețin o stare inflamatorie generalizată. Diabetul zaharat predispune la parodontoză, carii și pierderea dinților, iar acestea agravează evoluția diabetului zaharat. Inflamația afectează creierul și favorizează instalarea bolii Alzheimer și a demenței. Așa cum este firesc, transferul către tubul digestiv a unor mari cantități de germeni favorizează apariția cancerului de esofag, stomac, a celui colo-rectal și pancreatic. Infecțiile pulmonare sunt și ele mai frecvente, iar la fumători apare și riscul cancerului pulmonar.

Corneliu și Eminia Cornelia Zeana