Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / ECOLOGIE / SCHIMBĂRILE CLIMATICE ACUM

SCHIMBĂRILE CLIMATICE ACUM

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului, cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului, o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării. Este foarte probabil ca, în mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane.

Schimbările climatice au deja loc: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în creștere. În mare parte, încălzirea este cauzată foarte probabil de creșterea remarcată în concentrațiile atmosferice ale gazelor cu efect de seră ca urmare a emisiilor rezultate din activitățile omului. Pentru a atenua schimbările climatice, trebuie să reducem sau să prevenim aceste emisii.

În decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (1995-2006) se numără printre cei 12 ani cu cea mai mare căldură înregistrată instrumental la suprafaţa globului (din 1850). Fără o acţiune globală de limitare a emisiilor, IPCC se aşteaptă ca temperaturile globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100. Aceasta înseamnă că creşterea temperaturii începând cu perioada preindustrială ar fi peste 2°C. Peste acest prag, este de departe mult mai probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofice.

Pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, țările semnatare ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la suprafață la mai puțin de 2 °C față de perioada preindustrială. Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă rapid. Până în 2050, emisiile globale ar trebui să fie reduse cu 50 % comparativ cu nivelurile din 1990, iar înainte de sfârșitul secolului să se atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon. Uniunea Europeană sprijină obiectivul CCONUSC și își propune ca până în 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile înregistrate în 1990. Această scădere puternică ține seama de reducerile mai mici impuse țărilor în curs de dezvoltare.

O serie de inițiative ale Uniunii Europene au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. După ce și-a atins obiectivele asumate prin Protocolul de la Kyoto pentru perioada 2008-2012, UE și-a asumat obiectivul ca până în 2020 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990. Pentru a obține acest rezultat – unul dintre principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 –, la nivelul Uniunii s-a stabilit un plafon pentru schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (Emissions Trading System– ETS), iar în Decizia privind partajarea eforturilor s-au stabilit obiective naționale individuale pentru emisiile din sectoarele neincluse în schema ETS. În același timp, UE a adoptat acte legislative care să contribuie la creșterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană, solară, hidroenergia și cea generată din biomasă, precum și la îmbunătățirea eficienței energetice a unei game largi de echipamente și aparate de uz casnic. De asemenea, UE urmărește să sprijine dezvoltarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului pentru a capta și stoca emisiile de CO2 provenite de la centrale electrice și alte instalații de mari dimensiuni.

Ca parte a unui cadru de politici climatice și energetice, UE s-a angajat ca până în 2030 să reducă emisiile de pe teritoriul său cu cel puțin 40 % față de nivelurile înregistrate în 1990. Acesta este un obiectiv obligatoriu. Uniunea energetică europeană, care își propune să asigure pentru Europa o energie sigură, accesibilă și favorabilă climei, are același obiectiv.

România, la rândul său, trebuie să acționeze rapid atât pentru combaterea cauzelor (prin reducerea emisiilor), cât și pentru diminuarea efectelor (prin acțiuni de adaptare).

Este motivul pentru care Guvernul României, prin intermediul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, a elaborat Strategia Națională privind Schimbările Climatice.

Adaptarea la schimbările climatice presupune felul în care ne pregătim pentru impactul acestora asupra noastră. Altfel spus, vom fi mai bine protejați împotriva efectelor negative ale fenomenele naturale extreme, precum inundațiile sau seceta. În plus, vom reuși să profităm de noile oportunități apărute, cum ar fi posibilitatea de a dezvolta culturi agricole noi.

Cu cât ne pregătim mai devreme pentru adaptarea la schimbările climatice, cu atât ne va costa mai puțin.

Există o serie de riscuri ca urmare a schimbărilor climatice:
Ultimele date ştiinţifice ne arată că globul pământesc se încălzeşte, clima noastră se modifică, iar oamenii sunt responsabilii principali pentru emisiile de gaze cu efect de seră.
Oamenii de ştiinţă au arătat că, deşi la nivel global se reduce în mod substanţial nivelul acestor emisii, ne îndreptăm spre o creştere a temperaturii medii la nivel global către un nivel periculos, cu consecinţe severe pentru societatea şi economiile noastre.

Vedem deja semnele acestor schimbări climatice, cum ar fi creşterea temperaturilor medii la nivel global, creşterea nivelului mării şi micşorarea calotei glaciare sau creşterea evidentă a frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme.

În aceleaşi timp, studiile arată că aceste costuri datorate schimbărilor climatice ar putea ajunge pentru fiecare locuitor al globului la un nivel de circa 14% din consumul mediu.

Schimbările climatice au ajuns să fie considerate ameninţarea principală pentru stabilitatea şi securitatea globală de către mulţi experţi în domeniu.

În Europa, se poate observa deja o creştere a nivelului şi intensităţii precipitaţiilor, valuri de căldură cu o frecvenţă şi durată din ce în ce mai mare şi acutizarea fenomenului de secetă în sudul Europei. În acelaşi timp, în centrul şi nordul Europei se pot observa creşteri la nivelul precipitaţiilor, care conduc la inundaţii intense pe cursurile de apă şi în zona costieră. Evenimentele meteorologice extreme sunt legate din ce în ce mai frecvent de schimbările climatice.

Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor.

În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cel de-al „4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4)” pregătit de către IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) prezintă în mod cuprinzător ultimele rezultate şi observaţii ştiinţifice cu privire la cauzele schimbărilor climatice şi la impactul pe termen scurt, mediu şi lung al acestora.

Strategia privind Schimbările Climatice propune tipuri de măsuri cheie, care trebuie implementate în fiecare sector. Scopul acestor măsuri este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Iată domeniile vizate:
Eficienţă energetică:
– Schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina economii de 1-15% prin utilizarea corectă a aparatelor electrocasnice, a sistemelor de iluminat şi a regulatoarelor termostatice pentru energie termică;
– Atragerea investiţiei private în proiecte municipale, prin utilizarea contractului de performanţă, cu economii estimate de 15% pentru clădiri publice şi de 25-30% pentru proiecte de iluminat public;
– Reducerea consumului de energie în industrie cu minimum 10%, prin îmbunătăţirea managementului energetic şi aplicarea unor măsuri de tip „low-cost/no-cost”.
– Promovarea managementului energetic în industrie prin:
– informarea şi formarea profesională pentru managerii energetici autorizaţi;
– dezvoltarea unui nou model de curs de pregătire pentru universităţile agreate, în vederea pregătirii pentru autorizare a managerilor şi auditorilor energetici.

Transport:
– Încurajarea utilizării transportului feroviar ca alternativă la transportul Rutier și orientarea transporturilor rutiere de mărfuri către transportul Feroviar.

Auto:
– Autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), dar cu emisii poluante foarte reduse;
– Autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), care utilizează parţial sau integral combustibili alternativi (în general biocarburanţi lichizi, biogaz, GPL, GNC etc);
– Autovehicule cu altă sursă de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc).

Aviaţie:
– Îmbunătăţirea managementului de transport; – Optimizarea rutelor de zbor;
– Dezvoltarea Transportului Intermodal;
– Încurajarea şi promovarea transportului nemotorizat;
– Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism.

Urban:
– Imbunătăţirea performanţei termice a clădirilor. Va fi continuată, de pildă, reabilitarea termică a clădirilor existente, pentru care sunt avute în vedere două mecanisme de finanţare;
– Încurajarea dezvoltării de proiecte care vizează casele ecologice, casele pasive şi/sau active. Programul demarat în anul 2010, vizând instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit
“Programul Casa Verde” va fi îmbunătăţit şi implementarea lui va continua în anii următori;
– Implementarea unui program de sprijin pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile ocupate de persoanele cu venituri reduse;
– Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme centralizate;
– Implementarea proiectului vizând perdelele forestiere pentru protejarea oraşelor mari din zonele de câmpie.

Agricultură
– Introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la secetă, boli şi dăunători, pentru care sunt necesare mai puţine lucrări agrotehnice;
– Protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon (mlaştini, turbării etc);
– Implementarea tehnologiilor de colectare şi valorificare a reziduurilor agricole;
– Realizarea de microinstalaţii de obţinere a biogazului în fermă sau în grupuri de ferme;
– Creşterea suprafeţei forestiere, prin stoparea tăierilor ilegale, reconstrucţia ecologică forestieră.

ADAPTARE:
– Actualizarea instrumentelor de estimare meteo şi a scenariilor climatice;
– Instrumente de management al riscului;
– Agricultura este în mod particular vulnerabilă la schimbările de temperatură şi precipitaţii care, pe termen lung, fac ca industria alimentară să fie, a rându-i, vulnerabilă. Pot apărea probleme în sectorul energetic, în special în ceea ce priveşte producerea de hidroenergie, dacă fenomenele de secetă vor creşte în România (pe timpul verii, creşte şi consumul energetic datorită utilizării pe o scară mai largă a aparatelor de aer condiţionat, în cazul temperaturilor mari).
– Necesitatea folosirii unor soiuri de culturi mai bine adaptate şi mai rezistente la condiţii de temperaturi ridicate şi la secetă;
– Necesitatea accesului la serviciile de intervenţie activă în atmosferă, servicii cu caracter preventiv care acţionează în sensul eliminării/reducerii pagubelor produse de fenomene meteorologice periculoase (grindină, furtuni, ploi abundente etc.);
– Identificarea zonelor şi a sectoarelor vulnerabile şi evaluarea necesităţii şi a oportunităţii de alternanţă a culturilor şi a schimbării soiurilor, ca reacţie la schimbările climatice;
– Sprijinirea cercetării agricole şi a producţiei experimentale, în vederea selectării culturilor şi a dezvoltării celor mai bune soiuri, mai potrivite cu noile condiţii climatice. Integrarea măsurilor de atenuare și de adaptare la schimbările climatice în strategiile naționale, politicile și programele României, va reprezenta un pas important în dezvoltarea orientată către o creștere economică ecologică, cu emisii reduse de carbon în România.

Prof. MARIA PETRESCU – sociolog

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

PORUMBUL

PORUMBUL Zea Mais Este „Grindina de aur” a Zeului Soare, Pentru hrana Oamenilor, bunăstare. Cultivat …

ROLUL ALBINELOR ÎN MENȚINEREA SPECIEI UMANE

ROLUL ALBINELOR ÎN MENȚINEREA SPECIEI UMANE „Dacă albinele ar dispărea, omenirea ar mai trăi doar …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

13 − 5 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: