Schimbările climatice între mit și realitate

În fața celor două extreme, cel al negării acțiunii umane asupra încălzirii globale și cel al extremismului ecologic apocaliptic, moderarea bazată pe înțelegerea fenomenului, a cauzelor sale reale, a realității științifice și a efectelor potențiale este de multe ori ignorată.

În primul rând să vedem cum interpretează literatura de specialitate această noțiune: Schimbarea climatică reprezintă o modificare în distribuția statistică a modelelor meteorologice, atunci când această schimbare durează o perioadă extinsă de timp (adică, zeci de ani până la milioane de ani). Aceste modificări sunt cauzate de diverși factori precum procesele biotice, variațiile radiației solare primite de Pământ, tectonica plăcilor și erupțiilevulcaniceetc.

Modificările pe termen lung ale temperaturii și tiparelor meteorologice se referă la variații semnificative în condițiile climatice ale Pământului. Deși Pământul a experimentat schimbări climatice și în trecut, cele din ultimii 150 de ani, de la revoluția industrială încoace, au loc într-un ritm extraordinar de rapid. Anumite activități umane au fost identificate drept principalele cauze ale schimbărilor climei în curs, adesea denumite încălzire globală. Oamenii de știință lucrează activ pentru a înțelege climatul trecut și viitor, utilizând observațiile și modelele teoretice.

O înregistrare climatică – care se extinde mult în trecutul Pământului – a fost inițiată și continuă pe baza dovezilor geologice provenite din profilurile de temperatură ale forajelor, miezurile desprinse din acumulările adânci de gheață, înregistrările care țin de floră și faună, procesele glaciare și periglaciare – izotopi stabili și alte analize ale straturilor de sedimente și înregistrări ale nivelurilor mării din trecut.

Datele mai recente sunt furnizate de înregistrarea instrumentală. Modelele de circulație generală, bazate pe științele fizice, sunt adesea folosite în abordări teoretice pentru a se potrivi cu datele din trecut privind clima, pentru a face proiecții viitoare și a lega cauzele și efectele în schimbările climatice. Actualmente există constatarea că mare parte din schimbările climatice sunt modificări ale tiparelor meteorologice pe termen lung, cauzate în mare parte de emisiile de gaze cu efect de seră provenite în special din activitățile umane.

Aceste activităție amplifică efectul de seră natural al Pământului, ducând la încălzirea globală. Consecințele includ fenomene meteorologice extreme mai frecvente și intense, topirea ghețarilor, creșterea nivelului mării și impacturi negative asupra ecosistemelor, sănătății umane și economiei globale. Cauzele principale identificate în activitățile umane ar fi în special: arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale) pentru producerea de energie și transport care eliberează cantități mari de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2), defrișările, tăierea pădurilor tropicale, care absorb CO2 din atmosferă, care contribuie la creșterea concentrației de gaze cu efect de seră, agricultura și creșterea animalelor ce de asemenea, generează emisii de gaze cu efect de seră.

Toate aceste acțiuni coroborate, spun oamenii de știință conduc la creșterea temperaturilor la nivel global, la fenomene meteorologice extreme cum ar fi valuri de căldură mai frecvente și intense, perioade de secetă prelungită, inundații și furtuni, creșterea nivelului mării prin topirea ghețarilor și a calotelor glaciare, care contribuie la creșterea nivelului oceanelor, pierderea biodiversității și modificarea habitatelor naturale, acces dificil la apă potabilă și probleme de sănătate legate de căldură, precum și consecințe dăunătoare pentru sectoare precum agricultura, silvicultura și turismul. Orașele sunt responsabile cam pentru 75% din consumul de energie primară și sunt esențiale pentru punerea în aplicare a practicilor energetice durabile.

Pentru a realiza acest lucru, orașele pot pune în aplicare politici și planuri de îmbunătățire a eficienței energetice și pot investi în energie regenerabilă bazată pe resurse locale. De asemenea, acestea pot încuraja proiecte de clădiri flexibile și rezistente, care să se adapteze la schimbările climatice, și pot promova soluții inovatoare și tehnologii inteligente pentru a îmbunătăți eficiența energetică. Împreună putem acționa să avem o lume în care sustenabilitatea mediului să meargă mână în mână cu tranziția justă către un viitor mai verde, mai sănătos și armonios pentru toți membrii societății. Pe vremuri vedeam în oraș astfel de case acoperite cu verdeață cum este cea din poză! Acum unde sunt? Parafrazând vorba aceea: Natura ne dă, dar nu ne bagă și în gură!

Dacă vom continua în acest ritm temperatura globală va crește și se vor intensifica schimbările climatice. Cercetările au arătat că limitarea încălzirii globale la 1,5°C este o opțiune mai sigură atât pentru oameni, cât și pentru natură. Spre exemplu, într-o lume în care temperatura globală crește cu 1,5°C față de temperatura medie din perioada pre-industriala, aproximativ 9% din populația lumii va fi afectată de valuri de căldură extremă cel puțin o dată la 20 de ani. În schimb, într-o lume cu o temperatură medie mai ridicată cu 2°C comparativ cu aceeași perioadă, peste 28% din populație va fi expusă la fenomene meteorologice extreme și periculoase. Trebuie totuși aici a face o distinctive între climă și vreme .

Clima este definită ca o medie pe termen lung a condițiilor meteorologice dintr-o anumită regiune, fiind un tipar stabilit pe o perioadă de 30 de ani sau mai mult. Aceasta include temperaturile, precipitațiile și vânturile dintr-o zonă geografică specifică. Vremea, pe de altă parte, se referă la condițiile atmosferice pe termen scurt (zile sau săptămâni) și poate varia semnificativ într-o perioadă scurtă de timp. În timp ce climatul este media acestor condiții pe termen lung. O zi sau o săptămână rece nu anulează tendința de încălzire pe decenii.

De asemenea, există o distincție între „schimbările climatice” și „variabilitatea climatică”. Schimbările climatice se referă la modificările pe termen lung ale climatului global sau regional, în timp ce variabilitatea climatică descrie fluctuațiile naturale ale condițiilor climatice, cum ar fi oscilațiile anuale ale temperaturilor sau precipitațiilor. Criza climatică se referă la schimbările rapide și semnificative ale sistemului climatic global, care sunt provocate în principal de activitățile umane. Aceste schimbări includ creșterea temperaturilor globale, modificări ale tiparelor meteorologice și creșterea frecvenței fenomenelor extreme.

Un mit comun despre schimbările climatice este că perioadele cu temperaturi mai scăzute contrazic ideea de încălzire globală. Acest lucru poate fi fals deoarece vremea este diferită de climat, așa cum am spus, iar tendințele climatice pe termen lung arată o creștere clară a temperaturii medii globale. Date concrete: Cel mai cald deceniu din istoria înregistrărilor (2015-2025) confirmă o creștere continuă a temperaturii medii globale.

Schimbarea climatică este deci un fenomen real! Comunitatea științifică, prin studii și modele climatice complexe, confirmă că Pământul se încălzește. În România se încearcă dezvoltarea de proiecte de reconstrucție ecologică a zonelor umede, prin consolidarea managementului siturilor Natura, amplificarea conservării pădurilor și biodiversității, tranziția către sursele de energie regenerabilă în mod echitabil, reducerea la zero a emisiilor de carbon prin sprijinirea investițiilor în infrastructuri prietenoase cu mediul.

Vara acestui an a fost declarată oficial cea mai fierbinte vară înregistrată pe Pământ de la începutul măsurătorilor, adică din anii 1800, potrivit oamenilor de știință de la Institutul Goddard de Studii Spațiale al NASA. În timp ce încălzirea globală se face tot mai simțită, crește și dezinformarea cu privire la schimbările climatice, potrivit ultimelor date publicate de European Digital Media Observatory. Este adevărat că am mai avut și ere glaciale și încălzirii globale, dar viteza cu care astăzi se întâmplă acest lucru este una nefirească planetei, pentru că este creată de om. Diferența dintre o eră glacială și o încălzire globală era de până la 10.000 de ani, iar noi am scurtat acest termen pâna cam la 100 de ani. Cred că este important să oprim miturile imediat cum apar, să le combatem pe loc.

Încălzirea globală este în acest moment cel mai mare risc pentru mediul înconjurător, însă în ciuda seriozității amenințării, există totuși suficiente motive de optimism, însă un optimism prudent. În fața celor două extreme, cel al negării acțiunii umane asupra încălzirii globale și cel al extremismului ecologic apocaliptic, moderarea bazată pe înțelegerea fenomenului, a cauzelor sale reale, a realității științifice și a efectelor potențiale este de multe ori ignorată. Pe scara cea mai largă, rata la care energia este primită de la Soare și rata la care este pierdută în spațiu determină temperatura și climatul de echilibru al Pământului.

Această energie este distribuită pe tot globul prin vânturi, curenți oceanici și alte mecanisme care afectează climatul diferitelor regiuni. Unele părți ale sistemului climatic, cum ar fi oceanele și capacele de gheață, răspund mai încet ca reacție la forțările climatice, în timp ce altele răspund mai repede. Există, de asemenea, factori de prag cheie care, atunci când sunt depășiți, pot produce schimbări rapide. Și la noi, din păcate, persoane, care de altfel probabil sunt bine intenționate, avansează ipoteze periculoase despre cum România nu trebuie să se grăbească prea mult cu construcția de autostrăzi, pentru că oricum mașinile sunt prea poluante și planeta va avea de suferit.

În fața unei astfel de înțelegeri sumare, e bine de notat care sunt miturile care se propagă pe această temă, pentru a putea avansa gândirea critică și a înțelege mai bine fenomenul care preocupă întreaga umanitate. Mitul 1 Schimbările climatice nu sunt generate de acțiunile umanității, ci de procese naturale care nu au nici o legătură cu acțiunea umană. Mitul 2 În zece ani de zile umanitatea va suferi efecte devastatoare, astfel că trebuie să acționăm rapid pentru a mai avea o șansă. Mitul 3 Pentru a evita catastrofa apocaliptică și distrugerea planetei, trebuie să renunțăm rapid și total la combustibilul fosil și să adoptăm energii regenerabile, care să producă 100% din energia globală, în principal eoliană și solară și să transformăm economia în acest scop. Fiecare din aceste mituri propun lucruri absurde. De exemplu dintr-un alt punct de vedere: o centrală eoliană este o mașină industrială care e construită din oțel și alte materiale clasice.

Deci va trebui în continuare să folosim cărbune, gaz și petrol pentru a putea produce acele turbine. Turbina funcționează de asemenea cu ajutorul unui magnet de mari dimensiuni, construit din metale rare, a căror extracție este de fapt foarte poluantă. În consecință, acest efort va reduce standardul de viață și va înfometa miliarde de oameni, în același timp, continuând să polueze totuși masiv din cauza nevoii de materiale pentru parcurile imense de panouri solare și eoliene care sunt totuși nepredictibile. (Atenție și la faptul că pe un teren pe care s-au plantat panori solare nu prea mai crește nimic). Pentru un scop nobil, întreaga omenire va avea de suferit, în timp ce efectele asupra mediului înconjurător nu vor fi atât de pozitive cum se preconizează, iar ecuația economică, care pune întotdeauana în balanță efectele pozitive cu costurile, nu se va putea echilibra.

Putem însă să răspundem și la această provocare a civilizației fără a recurge la soluții fantasmagorice. Există adevărate motive de optimism pentru omenire și pentru această cauză, nobilă, de prezervare a mediului pentru generațiile viitoare. Avem responsabilitatea, fiecare, să avem grijă de mediul natural pentru că acesta este unul dintre aspectele fundamentale ale civilizației. Nu putem face însă acest lucru identificând false probleme și aplicând soluții contraproductive care vor repara o fereastră, dar vor distruge casa, ci o putem face apelând la rațiune, știință și libertate.

Nicu Doftoreanu