Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / SPIRITUALITATE / Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxențiu și a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu și Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). După 300 de ani de suferințe și de prigoniri, Biserica creștină s-a putut bucura și de zile mai senine, mai ales în zilele de domnie ale împăratului Constantin cel Mare. Îndemnat și de împărateasa Elena, mama sa, care era o creștină cu frica de Dumnezeu, Constantin cel Mare a arătat multă dragoste pentru crestini si a oprit persecutiile impotriva lor. Nu înainte însă, de a mulțumi revistei ”Independența prin cultură”, că îmi permite a așterne câteva rănduri despre această sărbătoare creștină!

În timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților săi. Făcând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se afla inscripția: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divină”, ce descoperă cum a fost câștigată victoria asupra lui Maxentiu.
Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însă, el va deveni religie de stat, abia în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).
După edictul din 313, împăratul scutete Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donații și le dă episcopilor dreptul să judece pe cei ce nu doreau să fie judecați după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creștinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roșu).
Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învățătura lui Arie a fost condamnată și s-a adoptat formula ca:”Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatal și deci, din veci cu El”. La sinod au fost alcătuite și primele 7 articole ale Simbolului de credință, a fost fixată data Paștilor (prima duminică după luna plină, după echinocțiul de primăvară) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337), în Nicomidia și a fost înmormântat în biserica Sfintii Apostoli, din Constantinopol, ctitorită de el. A preferat să fie botezat pe patul de moarte, finndcă prin taina Sf. Botez, oricărui viețuitor I se iartă toate păcatele. Ori ca împărat, Constantin cel Mare era obligat sub diverse forme să pedepsească toți răufăcătorii!

Despre Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la îndemnul împăratului Dioclețian, divorțează de împărăteasa Elena. Aceasta nu se recăsătorește, ci trăiește departe de atenția publică, dar aproape de fiul său. A reușit să descopere pe dealul Golgotei, Crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiției, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața mulțimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, în calendarul creștin. Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfăntului Mormânt pe cea, Biserica din Bethleem, ori pe cea din Nazaret, cât și multe alte sfinte locașuri. A mers în Egipt, ca să vadă muntele unde Moise primise ”tablele Legii”(Decalogul). Deși, muntele este greu de urcat, chiar și azi, Împărăteasa Elena a ridicat pe vărful muntelui o Biserică, care este loc de pelerinaj, pentru toți creștinii, pănă în ziua de azi! Pentru cine nu știe, la poalele muntelui se află mănăstirea Sf. Ecaterina unde găsim ”Rugul aprins”, din Vechiul Testament.

Experiența mea legată de Muntele Sinai

La începutul anilor 2000 am purces într-un pelerinaj, organizat de către Patriarhia Romînă, care a cuprins urmatorul itinerariu: M.Moartă-Ellat (punctul de graniță dintre Israel și Egipt)- Muntele Sinai – Mănăstirea Sf. Ecaterina. În plin deșert, la poalele muntelui, a fost ridicată mănăstirea Sf. Mare Mucenite Ecaterina, între anii 548 și 565 , fiind în prezent cea mai veche mănăstire creștin ortodoxă. Mănăstirea este situată la picioarele Muntelui Sinai (Muntele lui Moise – Jebel Musa). A fost construit pe locul unde se crede că profetul Moise a văzut Rugul Aprins.. Cu toate că este cunoscută și sub numele de Sf. Ecaterina, hramul mănăstirii este Schimbarea la Față. Uneori mai este cunoscută și sub numele de Mănăstirea Rugului Aprins.
Pelerinii nu pot urca decît noaptea, fiindcă ziua sunt călduri copleșitoare, iar de urcat până sus, cei mai tineri și mai sportivi pot urca din ”piatră în piatră”, acolo nefiind drum amenajat. Cei vărstnici și femeile pot urca doar călare pe cămile, puse la dispozitie de beduini, contra cost. Pe aceștia îi poți număra, în jurul mănăstirii, fiind o ”mare” de turbane albe, la poalele creștinilor. Dacă la ducere am beneficiat de ajutorul cămilei, la întoarcere am testat calitatea pietrelor de granit al vechiului drum. Ca un fapt ușor umoristic, îmi aduc bine aminte că, nici măcar cămilele nu urcă, pănă în vărful muntelui, ci doar până la un fel de platou, unde este finalul voiajului pe cămile. De acolo… turistii urcă pe jos, aproximativ 300 de metri. Când am ajuns pe acel platou, cămila mea nu vroia să îngenunche ca eu să pot coborî. Pentru unul, sau doi dolari în plus, cămila era ”ghidată” să nu îngenuncheze de un pui de arab, care prin anumite semne o făcea să se așeze.
O dată ajuns în vîrful muntelui, am trăit aceleași momente, pe care cu siguranță că și Împărăteasa Elena le-ar fi avut, atunci cănd Moise l-a văzut pe Dumnezeu și a primit ”tablele legii”(cele 10 porunci). Întreaga mănăstire are forma unei cetăți, cu ziduri groase și porți fortificate, împotriva eventualilor năvălitori necreștini. Acolo se păstrează si un ”osuar” cu rămășitele călugărilor care și-au dat viața, pentru Credința Ortodoxă, martirizați de către păgăni.
Tot acolo, se află mumificat și un preot slujitor cu numele de Ștefan, cu crucea în mînă și îmbrăcat în veștminte preoțești, pe scaunul său de spovedanie. Pentru acestea, dar și pentru multe alte mărturii, eu unul recomand tuturor să viziteze, în pelerinaj, sau pe cont propriu, aceste vestigii ale creștinismului timpuriu. În prezent, în Mănăstirea Sfânta Ecaterina trăiesc 25 de monahi de mai multe naționalități, iar slujbele se oficiază în greaca bizantină.

Ce trebuie să faci în această zi, ca să scapi de ghinion

La Sfinții Constantin și Elena, există o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce urmează să își facă apariția:
– mulți agricultori nu lucrează de ziua Sfinților Constantin și Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
– podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
– ziua de 21 mai, Sfinții Constantin și Elena, este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului
– femeile, pentru a alungă duhurile rele și necurate, dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apară de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor stă la stana.
– Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
– Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.
– Cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului, cei doi împăraţi Constantin şi Elena sunt protectorii creştinilor.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă. Pentru ca duhurile rele să nu ia sporul laptelui, se mai păstrează datina „sperietoarea vrăjitoarelor”. În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

Ce nu este bine să faci pe 21 mai

În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

Câte ceva despre semnificația numelor Constantin și Elena

Numele Constantin este de origine latină și vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”).
Elena – Străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torța”, „făclie”, dar și „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiței Artemis), iar de altii prin gr. hele („lumina arzătoare a soarelui”). De-a lungul veacurilor, începînd din secolul al IV-lea, și pînă azi au fost și sunt, ocrotitorii celor care le poartă numele și rugători către Hristos și Maica Sa. În istoria acestui neam, mult încercat au purtat acest nume atît domnitori, căt și soțiile lor: Constatin Brăncoveanu, dar și Elena Doamna- soția lui Cuza.
Sfinții Împărați Constantin și Elena mai sunt cunoscuți și ca:”întocmai ca apostolii”. Asta deoarece, prin toată activitatea lor au înlesnit răspîndirea creștinismului (Edictul de la Milan), dar cel mai important este recunoașterea Crucii, ca semn al creștinătății.
Din acest colț de pagină îmi fac datoria de slujitor al Domnului, dar și de umil creștin a ura și un… ”La multi ani tuturor celor care poarta aceste nume!”. Dar și urarea creștinească de: ”Hristos a Înviat!”

Pr. Sandi Mehedințu

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Mitropolit Iosif Naniescu

MITROPOLIȚI PRIMAȚI (I) – DE LA AUTOCEFALIE LA PATRIARHAT

MITROPOLIȚI PRIMAȚI (I) – DE LA AUTOCEFALIE LA PATRIARHAT – După decesul mitropolitului Nifon, a …

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ – DE LA UNIREA PRINCIPATELOR LA PATRIARHAT

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ – DE LA UNIREA PRINCIPATELOR LA PATRIARHAT – Din câte se cunoaşte, …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

sixteen − eight =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: