ACASĂ / ARTICOLE / FUNDAȚII - ASOCIAȚII / SOCIETATEA CULTURALĂ „DOINA BANATULUI”

SOCIETATEA CULTURALĂ „DOINA BANATULUI”

SOCIETATEA CULTURALĂ „DOINA BANATULUI”

Inima Societăţii culturale «Doina Banatului»
este însuşi ansamblul ce-i poartă numele, din Caransebeş

 

Doina Banatului, dirijată de urmaşul lui Lae Perescu, nepotul său Laci Perescu fi ind singurul în viaţă, împreună cu Viorel Bălan (al doilea din dreapta) şi Petrică Vasile jr. (al doilea din stânga)
Doina Banatului, dirijată de urmaşul lui Lae Perescu, nepotul său Laci Perescu fi ind singurul în viaţă, împreună cu Viorel Bălan (al doilea din dreapta) şi Petrică Vasile jr. (al doilea din stânga)

Când spunem Caransebeş, cei care au trecut pe aici, îşi amintesc de renumitul Ansamblu ,,Lazăr Cernescu”. Noul Ansamblu, reînfiinţat la 11 mai 2016, este format din 16 instrumentişti, 8 solişti vocali şi 16 dansatori (8 perechi), un director în persoana lui Florin Bojin, un dirijor, prof. Mircea-Ioan Pătruţ, şi un tânăr coregraf, Adrian Jurchescu. În scurta perioadă de la reînfinţare au pornit la lucru şi au dat câteva spectacole în Banat, inclusiv la sărbătorirea unei mai vechi colege, Valeria Arnăutu la ETNO TV.
Începând cu 1 ianuarie 1951, Orchestra populară de amatori din Caransebeş devine Orchestra Populară de Stat a Regiunii Severin-Caransebeş, alături de alte douăsprezece orchestre similare din ţară, subvenţionate de Stat, prin Secţia de artă şi cultură de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, având un număr de 21 de membri, dintre cei mai valoroşi din punct de vedere profesional şi moral.
Primul afiş propriu a apărut la 24 octombrie 1951, cu titlul ,,MARE CONCERT de muzică populară. Se vor executa cele mai frumoase doine şi dansuri: ardelene, de doi, brâuri şi poşovăici specifice regiunii, instrumente şi costume naţionale originale din Banat. În program, muzică românească, sovietică, maghiară, sârbă. Solişti vocali: Floarea Mateoni şi Nuţi Birăiescu; solişti instrumentişti: Luţă Ioviţă şi Ion Murgu, taragotişti; Vasile Petrică, saxofonist; Stanciu Petru Tită, trâmbiţaş; Iosif Perescu şi Carol Olah, viorişti I”. Sunt apoi înşirate titlurile suitelor muzicale: Lazăr de la Rusca, Pe Valea Cernei, Pe Valea Sebeşului, Pe Valea Almăjului, fiecare suită cu câte 5-10 subdiviziuni de melodii.
Mai amintim că, din 1965, orchestra îşi schimbă numele în ,,renume”, devenind ,,Doina Banatului” și rămânând cu acest ,,blazon”. Caransebeşenii au tot dreptul să se mândrească cu faptul că sunt purtătorii tradiţiei bănăţene, atât a ,,gugulanilor” din zona de munte, cât şi a ,,pustanilor” din zona de şes. Un plus de mândrie este dat de faptul că ,,Doina Banatului” s-a născut aici, a crescut cantitativ şi calitativ tot aici, la confluenţa Sebeşului cu ,,Cimişul”, într-un oraş reprezentativ al unei zone renumite în folclor – şi mai ales muzical – lăutăresc.

Primarul Marcel Vela, la decernarea premilor celor prezenţí la Aniversarea a 60 de ani a Doinei Banatului în anul 2011.
Primarul Marcel Vela, la decernarea premilor celor prezenţi la Aniversarea a 60 de ani a Doinei Banatului în anul 2011.

Anul 1969 l-au început cu şi mai mare încredere, cu şi mai mare elan, cu premiera Doina zic, jocul mi-e drag. Cu acest program, au fost invitaţi, în luna iulie, pe Litoralul românesc. Au răspuns cu aceeaşi căldură, cu aceeaşi promptitudine, prezentând în fiecare staţiune spectacole, apreciate şi aplaudate la scenă deschisă. Era şi această solicitare o răsplată, o recunoaştere a nivelului artistic la care au ajuns.
S-a intrat în anul 1970 cu realizări frumoase, cu satisfacţii sufleteşti, punând în scenă o nouă premieră, intitulată Cântec vesel, joc vioi, cu care s-au prezentat spectacole într-un ultim turneu în regiune. Doina Banatului reînvie în anul 1997 la Caransebeş, pe lângă Casa de Cultură ,,George Suru”, fiind finanţată de Primăria Municipiului Caransebeş. Orchestrei i se alătură un grup de dansatori amatori, care, prin apariţiile scenice ocazionale, reaminteşte de imaginea fostului ansamblu şi de anii de glorie ai acestuia.

Maria Tănase o pregăteşte pe Minodora Nemeş pentru spectacol
Maria Tănase o pregăteşte pe Minodora Nemeş pentru spectacol
Minodora Nemeş, între Maria Tănase şi Maria Lătăreţu
Minodora Nemeş, între Maria Tănase şi
Maria Lătăreţu
Izvercianu Petru, primul instructor la Doina Banatului
Izvercianu Petru, primul instructor
la Doina Banatului

Dintre dirijori ai ansamblului: Nicolae Perescu, 1945-1952; Pavel Chera, 1953-1954; Mihu Crăciun, 1955-1965; Nicolae Laci Perescu, 1966-1970 şi după 1997; Sandu Florea, 1982-1984; Constantin Demeter, Mihai Iova, prof. Mircea Pătruţ, prof. Iancu Laurenţiu (1994-prezent); Victor Predescu (colaborator).
Instrumentişti colaboratori: Marcel Budală (acordeon), Moise Belmustaţă (vioară), Pavel Imbrescu (fluier), Costel Pau (trompetă), Costică Olan (taragot), Mircea Ardelean, Nicolae Barbu (ţambal).

2

S-a preţuit dorinţa de a cânta frumos, ceea ce este foarte important în a deveni profesionist. Ansamblul ,,Doina Banatului” din Caransebeş şi-a creat personalitatea prin melodiile şi suitele pe care le-au făcut cunoscute, prin haina de exprimare personală. Au fost frumos conjugate cele două fire ale împletiturii: fondul de creaţie şi fondul de calitate al interpreţilor care au pus în scenă această creaţie. De fapt, o îmbinare a contribuției personale şi a celei colective.
Printre soliştii vocali colaboratori s-au numărat: Maria Tănase, Ioana Radu, Rodica Bujor, Lucreţia Ciobanu, Florentina Vlad, Felician Fărcaşu, Ana Pop Corondan, Alexandru Grozuţă, Mia Braia, Victoria Darvai, Ion Luican, Aurelia Fătu Răduţu, Magda Constantinescu, Emil Gavriş, Raveca Săndulescu, Ileana Constantinescu, Victoria Baciu, Ştefan Lăzărescu, Anişoara Arcaşu, Ana Balaci, Maria Ciobanu, Ana Hanţ, Valeria Berzescu, Florica Franţ, Ştefan Isac, Claudia Şerengău, Gabi Zaharia Sebeştyen, Petrică Stoichescu, Liviu Ionel.
Coregrafi: Ionel Marcu, Paul Grădinarul, Miroslav Tatarici, Petru Pilu Gugulanu, Titus Burducea, Afilon Laţcu, Nicolae Bunei.
I-aş aminti şi pe cei care s-au ocupat ca organizatori de spectacole: Mişu Ciobotariu, Buzi Goldenberg, Ion Popescu, Iuliu Both, Cornel Curtuţi, Ernest Schlesingar, Eugenia Păleanu, Neti Vadasz, Nicolae Bunei.

3

Nu putem să o uităm pe Doamna Coco Iordache, garderobiera Ansamblului, cea care s-a îngrijit de costumaţia artiştilor, dar şi de aspectul fizic pe scenă, inclusiv de machiaj.
Marele avantaj al folclorului este acela că el se transmite pe cale orală de la o generaţie la alta, iar marele ,,păcat” este acela că, transmiţându-se astfel şi nestabilizându-se pe un mijloc sigur de comunicare, el se pierde.
Cele câteva gânduri pe care le-am exprimat aici nu sunt altceva decât o reflecţie sinceră a unui om care cunoaşte activitatea Ansamblului de la înfiinţarea sa până în prezent. Acum, la ceas aniversar, coordonatorilor, dirijorilor, instructorilor, orchestranţilor, soliştilor vocali şi dansatorilor le urăm să onoreze şi în continuare publicul spectator cu cele mai alese momente de înaltă ţinută artistică şi emoţională.
Sincere felicitări şi urări de bine, de frumoase realizări, şi să rămână pe mai departe ,,fruncea” şi fala bănăţenilor!

DOINA BÂRCĂ

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Asociația ASO-EST “Educație Talent Șansă”

“EDUCAȚIA este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba …

Asociația Medicilor Scriitori și Publiciști Români (AMSPR)

Deviza lor de căpătâi: să vindeci sufletul întâi” este cuvântul definitoriu al acestei Asociații. Forța …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: