ACASĂ / ARTICOLE / LUMEA NEVĂZUTĂ / Spionii şi loviluţia (I)

Spionii şi loviluţia (I)

Spionii şi loviluţia (I)

 

Agentul diplomatic Milescu Spătarul

Milescu Spătarul
Milescu Spătarul

Un alt intelectual de marcă, care a participat la activităţi informtive, fiind probabil primul român care a acţionat în ţări diferite, a fost Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708). Grigore I. Ghica (1660-1664) l-a numit agent diplomatic („capuchehaie”) la Poarta Otomană.
Milescu a acţionat ca „agent de influenţare” pentru fostul domn Gheorghe Ştefan. S-a familiarizat cu metodele „spionajului diplomatic” la diferite curţi europene.
Acestea au fost probabil motivele pentru care Milescu, la recomandarea lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului, a fost primit în rândul curtenilor ţarului Rusiei,·Aleksei Mihailovici, care îl va trimite într-o misiune secretă în China, unde trebuia să culeagă informaţii şi să stabilească relaţii politice confidenţiale.
Sau, cum se specifica în mandatul („ucazul Împărătesc”) primit „să facă cercetări, folosind orice mijloace, pe lângă toţi cei ce au vreo cunoştinţă despre cele arătate şi să afle adevărul adevărat”.

Ştefan cel Mare – asasinat la ordinul Papei!

Ștefan cel Mare
Ștefan cel Mare

Una dintre cele mai enigmatice personalităţi al spionajului european ajuns, la un moment dat, pe tronul de la Iaşi a fost Gaspar Graziani (1575/1580- 1620) care, în perioada februarie 1619 – septembrie 1620, a fost domn al Moldovei.
Fusese un fidel slujitor al Porţii Otomane, care îi acordă titlul de dragoman şi îl trimite în misiuni în Imperiul Habsburgic. Aceste merite, care erau mai ales de natură informativă, îl determină pe sultan să îl numească pe tronul Moldovei, după ce trecuse de la catolicism la ortodoxie.
Şi totuşi, Graziani trădează Poarta, intrând în negocieri cu regele Poloniei, Sigismund III Vasa, ceea ce face Poarta să dispună înlocuirea sa pe tronul Moldovei. Faptul că Ţările Române prezentau interes pentru Puterile europene este dovedit şi de prezenţa aici a unor agenţi.
Între alţii, este vorba de Matteo Murano (?-1503), medic dar, de fapt, agent pentru Veneţia, sosit în august 1502, la curtea lui Ştefan cel Mare pentru a-l trata pe domnul moldovean.
Unele izvoare medievale dau ca sigură asasinarea marelui domnitor român de către Murano, prin folosirea unui unguent „miraculos” otrăvit.
Ordinul ar fi venit direct de la vârful Bisericii Catolice, după ce Marele Ştefan ar fi dat asigurări Porţii Otomane că nu va interveni într-un viitor conflict dintre creştini şi turci.
Motiv pentru care, până mai ieri ,Atletul Creştinătăţii” devine inamicul public numărul unu al Vaticanului…

Ţările Române – pline de… agenţi imperiali

Mai ales de la sfârşitul secolului al XVII-lea, planurile de expansiune ale Imperiului Habsburgic în ceea ce priveşte Ţările Române au adus la prezenţa aici a unor agenţi ai Vienei.
Cum au fost abatele Giovanni Baptista del Monte, aflat în Ţara Românească, la Curtea lui Şerban Cantacuzino (1678-1688), cu misiunea de a-l influenţa pe voievodul român pentru încheierea unei înţelegeri antiotomane cu Austria, sau Bartolomeo Ferrati, medic la curtea domnului Constantin Brâncoveanu dar, de fapt, şef al unor reţele de informatori la Bucureşti şi la Iaşi, în folosul Curţii de la Viena.
Activitatea informativă, de spionaj desfăşurată de Imperiul Habsburgic în Ţările Române se intensifică şi capătă un caracter tot mai organizat odată cu înfiinţarea, în 1782,a agenţiilor diplomatice.
Consulii austrieci, dar şi ai altor Mari Puteri, transmiteau date preţioase, referitoare,în special la intenţiile Imperiului Otoman, obţinute prin intermediul unor reţele de informatori în Ţările Române.
Spre exemplu, în martie 1794,agentul„comercial” Markelius îi scrie cancelarului Austriei, Kaunitz, referindu-se la „fondurile pentru plata agenţilor noştri”.
Dar în Ţările Române acţionau şi agenţi ai Prusiei sau Angliei, astfel încât acestea deveniseră un loc important pe harta „războiului secret”, aşa cum vor rămâne şi în secolele următoare.

BOGDAN PĂPĂDIE, GABRIEL I. NĂSTASE
(Din vol. Spionii și loviluția, Ed. Obiectiv, Craiova, 2014)

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Quo vadis umanita 2023 – O lume în declin (I)

MOTTO: „Lobby-ul ofensiv american susținut de o uriașă mașină de propagandă și dezinformare în care …

Lux şi fast în Ţara Românească-Secolul al XIX-lea

Prima jumătate a veacului al XIX-lea a fost marcată de pătrunderea tot mai accelerată (în …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: