ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CĂLĂTORIE / TELEGA – un mirific loc de odihnă

TELEGA – un mirific loc de odihnă

TELEGA – un mirific loc de odihnă

 

De ce acest titlu? Pentru bunul motiv că localitatea Telega se află la aproape 100 km de Bucureşti, puţin cunoscută, dar care poate oricând deborda de o savoare turistică de neegalat. Datorită unor conjuncturi efemere nu şi-a devoalat adevăratul potenţial al valorilor interinseci.
La adresa acestei comune, formată din cinci sate, au fost scrise tomuri întregi de cărţi, toate la un loc de a prezenta eventualilor cititori o magnifică înlănţuire de viaţă umană care se întinde pe aproape cinci sute de ani, dar şi de a detalia un univers socio-cultural unic în arealul de debut a Văii Prahovei. De ce unic? Resursele minerale ale acestei urbe, exploatate intensiv în perioada antebelică, precum sarea ori petrolul, într-o anumită secvenţă a istoriei i-a adus o faimă şi o prosperitate deosebită, dar efemeră, de care actualele generaţii nu mai au parte.
Dar le-au rămas peisajele neasemuite, nealterate de vreo „investiţie” oarecare, arhitectura caselor cu faimoasele lor traforuri, lacurile tămăduitoare, flora şi fauna specifice. Localitatea Telega este formată din satele Buştenari, Meliceşti, Bosâlceşti, Doftana, Tonţeşti şi Telega. Aspectul specific este acela al dealurilor subcarpatice, cu pante domoale, brăzdate pe alocuri de văi adânci, subsolul său fiind în mare măsură format din calcare, sare şi ghips.
Vecine cu Telega, sunt depresiunile Câmpina şi Brebu; vârful Măceşul având 815 m se prelungeşte până spre Cosminele.
Din satul Meliceşti izvorăşte pârâul Telega sau Sărata, care preia afluenţii Runcul, Doftăneţul, Cosmina şi Mislea Dulce.
Documentar localitatea este pomenită în anul 1571 şi după, fiind înscrisă pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino în anul 1700.
Lacurile existente sunt foste guri de ocnă, în vorbirea curentă fiind: Lacul Zorile, Petreasca, Central şi Băile Sărate „Şoimul”.

telega 2

Ca etimologie Telega ar proveni din Teleagă, car fără loitre şi scândură folosită la transportul lemnelor lungi (Lazăr Şăineamul) sau având origini slave. Comuna Telega poate fi o perfectă destinaţie turistică având din plin ce oferi vizitatorilor. Este o localitate liniştită, cu oaze de verdeaţă şi plaiuri molcome invitând la drumeţii fără un echipament special.
Urcând spre Meliceşti, ca punct turistic – Crucea Domnitorului – poate fi admirată întreaga panoramă a Văii Prahovei. Povestea acestei denumiri are ca origine, intenţia Regelui Carol I de a edifica viitorul Peleş, pe acel platou; calul său călcând pe o piatră, a alunecat şi şi-a rupt piciorul, astfel că proiectul a fost abandonat.

telega

O altă destinaţie poate fi drumul spre Buştenari, de pe un platou, uneori vara „arde pământul”.
Fenomenul este determinat de emanaţiile de gaze care iau foc la suprafaţa pământului.
În centrul comunei, primăria a amenajat un miniteren de fotbal, care poate fi închiriat cu ora.
Tot aici sunt şi Băile Vechi, care necesită fonduri însemnate deoarece datorită alunecărilor de teren, au fost afectate.
La nici 200 metri spre Meliceşti, sunt Băile sărate „Şoimul”, unde prin investiţii considerabile a fost creată o bază de odihnă şi tratament cu locuri de cazare şi restaurant.
De menționat origanizarea de târguri tradiționale dintre care cel mai reprezentativ este cel de Sfinții Mihai și Gavril unde se adună deopotrivă negustori cu o sumedenie de produse cât și clienți ori simpli privitori atât din Telega cât și din comunele înconjurătoare.
De-a lungul drumului Comunal sunt o serie de locuri de parcare, nefiind aglomeraţia din alte zone turistice. În afara localităţii, la circa 5 km în municipiul Câmpina pot fi vizitate muzeele: Grigorescu şi Iulia Hasdeu; ceva mai departe Barajul Paltinu şi Lacul cu acelaşi nume.
Telega poate reprezenta o destinaţie turistică atât pentru sfârşitul de săptămână, cât şi de tratament pentru o serie de afecţiuni, ţinând seama că lacul „ŞOIMUL” are o concentraţie mare de sare cât şi de alte minerale.

FLORIAN LAURENŢIU STOICA

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Parcul Național Munții Măcinului

Parcul Național Munții Măcinului este o arie protejată situată în partea de sud-est a țării, …

Parcul Național Cozia

Continuăm prezentarea Parcurilor Naționale din România, cu atracțiile și splendorile acestora, iar pentru numărul de …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 3 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: