ACASĂ / ARTICOLE / MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC / Tradiţii şi obiceiuri de iarnă în ianuarie – „gerar“

Tradiţii şi obiceiuri de iarnă în ianuarie – „gerar“

Tradiţii şi obiceiuri de iarnă
în ianuarie – „gerar“

 

Când crivăţul cu iarna din nord vine în spate
Şi mătură cu-aripa-i câmpii întinse late,
Când lanuri de-argint luciu pe ţară se aştern,
Vânturi scutur aripi, zăpadă norii cern…
Îmi place atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,
S-aud cânii sub garduri că scheaună şi latră,
Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge cleşti,
Să cuget basme mândre, poetice poveşti.
Pe jos să şadă fete pe ţolul aşternut,
Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume,
Iar eu s-ascult pe gânduri şi să mă uit de lume,
Cu mintea s-umblu drumul poveştilor ce-aud.
(Mihai Eminescu, Când crivăţul cu iarna…)
1
 

Se spune că în prima zi a anului nu este bine să arunci din casă nici măcar gunoiul. Bătrânii susțin că eşti norocos dacă strănuţi în seara de 1 ianuarie.
Tradiţia populară ne învaţă că de Anul Nou se înnoieşte totul şi de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul. „Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.
Prima zi a anului marchează Sărbătoarea Sfântului Vasile. Această Sărbătoare mai este cunoscută şi sub numele de Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului.
Ziua de 1 ianuarie este dedicată obiceiurilor rituale ale sănătăţii, belşugului şi bunăstării, sorcovei, colindelor, pluguşorului.
În tradiţia populară Sfântul Vasile apare ca unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, fiind păzitor de duhuri rele. În ziua de 1 ianuarie, ziua Sfântului Vasile cel Mare, cerul este deschis şi se consideră că rugăciunile sunt mai eficiente, au mai mulţi sorţi de izbândă. Conform tradiţiei creştine, se spune că în luna lui „Gerar” se marchează trecerea într-o altă etapă a vieţii.
În unele zone se practică încă aşa-zisul „calendar de ceapă”, o practică străveche de prezicere a vremii din noul an.
Dacă în ianuarie e ger, atunci vara va fi secetoasă şi călduroasă; dacă e timp frumos, atunci vara va fi ploioasă.
În ziua de Anul Nou, în unele zone, copiii merg cu sorcova, care sugerează caducceul lui Hermes; atingerea sorcovei, însoţită de o urare, era considerată ca fiind aducătoare de noroc.
Pluguşorul, tradiţie precreştină, simbolizează aratul şi semănatul pentru anul ce urma să vină şi era plasat, pe vremuri, la începutul primăverii. Dar acest obicei, cu timpul, a fost mutat în preziua Anului Nou.
Tinerii ce merg cu pluguşorul se asociază cu câteva zile înainte de Ajun; îşi pregătesc bice, harapnice, clopoţei şi un buhai care scoate un sunet asemănător răgetului unui bou (buhai), de unde îi vine şi numele.
Cei ce merg cu pluguşorul trec din casă în casă, colindând şi primind daruri, de regulă colaci, nuci, mere dar şi bani.
Vergelul – este o datină păstrată din moşi-strămoşi cu scopul de a profeţi norocul pentru anul viitor. La ea luau parte feciori şi fete, bărbaţi şi neveste, tineri şi bătrâni, dar cei mai interesaţi la serbarea Vergelului erau feciorii şi părinţii cu fete mari, dorind să-şi afle, astfel, perechea.
Vergelul începea printr-un ospăţ care se desfăşura în ograda unui gospodar înstărit. Obiceiul era să se buciume până se adunau atât feciorii satului, cât şi familiile cu fete mari. Aceştia, dacă vroiau să-şi afle viitorul, aruncau într-o găleată cu apă neîncepută un obiect. Ceremonia era condusă de un om bun de gură şi cu umor care săvârşea un ritual specific momentului.
Când ceremonia se termina, oamenii chiuiau şi trăgeau din pistoale; apa din căldare era deşertată şi era umplută cu vin ce urma să fie băut până la ziuă.
Ajunul Bobotezei este sărbătoarea dinaintea Bobotezei şi are o mare încărcătură duhovnicească. În Ajunul Bobotezei oamenii trebuie să celebreze această sărbătoare prin post negru. Cine va posti în această zi va avea noroc tot anul. Totodată, în ajunul Bobotezei, preotul merge pe la toate casele cu Iordanul, sfinţind gospodăriile şi pe
locuitorii acestora.
Sărbătoarea Bobotezei reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. De obicei, în această perioadă este foarte frig, de aici şi expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiţiei, este un semn de belşug pentru tot anul. Este o sărbătoare dedicată purificării apelor şi a naturii.
16 ianuarie – în tradiţia populară, în luna lui „gerar” se sărbătoreşte Sân Petru Lupilor, o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie, o sărbătoare sacră pentru români. Se ţine pentru ca lupii să nu facă pagube, iar oamenii să fie feriţi de boli şi dăunători.
În această zi lupii se strâng în haite la urlători, unde încep să cânte, invocându-şi divinitatea, Sân Petrul Lupilor, să vină pentru a le împărţi prada ce li se cuvine pentru un an de zile. Sân Petru soseşte la miezul nopţii pe un cal alb şi împarte fiecărui lup câte o oaie, un miel sau o căprioară, lupii urmând să nu se atingă decât de darul primit.

2

Legendă: „Auzind că Sân Petru de iarnă este patronul lupilor, ce-i trece prin cap unui om? Să meargă să vadă ce face Sfântul când îi adună pe toţi lupii laolaltă. Când s-a înserat, omul s-a dus în pădure şi s-a suit într-un copac înalt, ca să se poată feri de lupi. După ce s-au adunat toţi lupii, a venit şi Sân Petru, care a început să le împartă prada de peste an:
-Tu ai să mergi şi ai să mănânci asta şi asta, tu….
După ce au plecat toţi, mai rămăsese un lup şchiop care a întrebat:
-Dar eu ce o să mănânc?
-Tu o să mănânci ce găseşti în copacul ăsta! A zis Sân Petru şi i-a arătat copacul în care se căţărase omul.
Spunând aceasta a plecat, iar lupul, după ce a văzut că nu se poate căţăra în pom, dar că nici omul nu poate pleca, s-a pus pe aşteptat. Omul a început să strige după ajutor şi a fost auzit de nişte săteni care tocmai mergeau la pădure. Aceştia s-au apropiat să vadă ce e, lupul s-a ascuns şi ei l-au coborât pe om din copac. Acesta le-a povestit ce se întâmplase. Ei au râs, au spus că nu i se mai poate întâmpla nimic şi s-au aşezat pe nişte cetini să mănânce. Dar lupul a ţâşnit din tufiş, a înşfăcat prada menită şi a fugit cu ea în pădure. De atunci, oamenii ţin ziua de Sân Petru de iarnă ca pe duminică, şi nu ies niciodată noaptea în pădure, de frica lui şi a lupilor pe care îi patronează”.

RODICA SUBŢIRELU

 

Pluguşorul

Aho, aho!
Pluguşorul mititel,
Cu roţile de fier
Trag băieţi vârtos de el.
Pluguşor cu şase boi:
Cei din’nainte,
Cu coarnele frânte,
Cei de la mijloc,
Cu buchet de busuioc.
Cei de la roată,
Cu coarnele’nvoaltă.
Hai mai tare cu colacul,
Că fărâmă boii pragul!
Avem doi buhai
Cu jugul de putregai,
Cu proţapul de mălai,
Unde dai,
Acolo stai.
Hai mai tare sămânţa,
Că mi s-a uscat brăzdiţa.
De urat am mai ura,
Dar mi-e frică c-om însera
Pe la curtea dumneavoastră,
Departe de casa noastră.
Şi avem a trece
Peste-o apă rece
Şi stau leii,
Paraleii,
Cu gurile căscate,
Să m-apuce pe la spate.
Hopuri hopurate,
La mulţi ani cu sănătate,
La anul şi la mulţi ani!
Să trăiţi,
Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul verii.

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Locuinta tradițională a satului românesc

„Satele noastre sunt încă puţin cunoscute. Nu sunt cercetate în adâncul lor de viaţă. Despre …

Trifoiul cu patru foi

Simbolul ancestral geto-dac al norocului Trifoiul cu patru foi. La aproximativ 10.000 de trifoiuri cu …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: