ACASĂ / ARTICOLE / MITOLOGIE SI FOLCLOR ROMANESC / TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN LUNA IULIE – SFÂNTUL ILIE

TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN LUNA IULIE – SFÂNTUL ILIE

TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN LUNA IULIE
– SFÂNTUL ILIE –

Dintre sărbătorile lunii iulie, cea mai cunoscută este Sfântul Ilie. Pe seama acestui Sfânt circulă o seamă de legende, una dintre ele fiind legată de sfârșitul lumii.
Se crede că atunci când se va înrăi lumea de tot, când se va omorî frate cu frate, când oamenii vor uita să se mai închine la Dumnezeu și vor fi total stăpâniți de diavol, atunci se va supăra Dumnezeu și va veni vremea de apoi. Dar, înainte de asta, Dumnezeu va face multe semne: va fi secetă, cutremure de pământ, creștinii se vor bătea între ei și se vor arăta stele cu coadă și multe alte asemenea grozăvii. Și apa va dispărea, de nu va mai fi apă pe pământ și, dobitoacele vor muri de sete, și nu se va mai găsi nici vin pentru sfânta liturghie. Și în locul apei vor ieși bani, oamenii vor alerga după ei, crezând că e apă, dar se vor întoarce plângând, și așa se va sătura lumea de bani. Și va fi un chin și un vai ce n-a mai văzut lumea și pământul; și va țipa și pruncu-n pântecele mamii.
Atunci va apărea Antihristul care va umple saci cu balegă și va zice că are pâine și va umple butii cu ud de animale și va zice că are apă și, celor ce se vor închina lui, le va da din această pâine și apă. Și mulți oameni se vor închina lui, iar după ce vor plânge și se vor căi, tot nu vor scăpa de diavolul care-i va lega și nu le va mai da drumul.
Atunci, Dumnezeu va trimite pe Sfântul Ilie și pe Sfântul Petru, care se vor război cu Antihrist, acesta va tăia capul lui Sf-Ilie. „Sângele lui Sf-Ilie va fi greu și cum va cădea pe pământ, pământul se va cutremura din toate temeliile lui, atunci, Dumnezeu se va uita asupra lui și-l va blestema, și el va lua foc și va arde de nouă stânjeni și va rămâne curat cum a fost întâi“.
Și Dumnezeu va face o altă lume nouă, care nu va mai mânca și nu va mai bea ca noi și nu va mai fi păcătoasă ca lumea de acum.
Prin Bucovina circulă o legendă în care se zice că după ce va arde, pământul va merge la Dumnezeu și-l va întreba:
„- Doamne, nu mai pot răbda; sunt destul de curat?
– Da’ cât ești de curat? Îl va întreba Dumnezeu.
– Ca o franzelă!
– Nu ești destul de curat, că în franzelă poate fi un pai; mergi și te mai curăță!
După ce va mai arde o vreme, va merge din nou la Dumnezeu și când acesta îl va întreba cât este de curat, pământul va răspunde:
– Ca Iisus Hristos!
– Ia amu ești curat!
Focul atunci se va stinge și cele douăsprezece vânturi vor sufla să facă din cenușă o movilă mare și va sta șapte zile“. În a șaptea zi, va trece pe deasupra Sfântul Ilie și va trâmbița, și toate sufletele oamenilor vor ieși din movilă în chip de oi și de capre. Oile le va lua Dumnezeu în cer iar caprele le va lua necuratul în iad. Aceasta se va întâmpla la Ierusalim, pe valea lui Safat, ne asigură Tudor Pamfile în Sărbătorile la români. Dumnezeu se zice că i-a dat la început șapte tunuri lui Sântul Ilie, dar temându-se să nu prăpădească lumea, i-a luat șase dintre ele și nu i-a lăsat decât unul singur. La sfârșit, Dumnezeu va da foc pământului cu toate cele șapte tunuri; cerul și pământul se vor aprinde și se vor face una, după care va veni Iisus Hristos să facă judecată.
„După ce va arde pământul, Dumnezeu îi va aduce din nou pe Blăjani, cei care băgau câte nouă mălaie-n cuptor, care au trăit înainte de urieși și cari vor veni după noi”, după cum atestă Elena Niculiță-Voronca în Datinile și Credințele poporului român.

CREDINȚE ȘI OBICEIURI

Pe seama Sfântului Ilie și a dușmăniei dintre el și diavol circulă multe credințe. Tudor Pamfile le-a adunat din diverse surse și le-a redat în opera citată mai înainte; iată o parte dintre ele: „Când trăsnește sau tună, se crede că pușcă Sf. Ilie după dracul, pe care-l urmărește“. Sfântul Ilie se zice că este foc și de aceea se ține sărbătoarea lui, ca să fie ferit omul de foc. Sfântul Ilie, spun sătenii, s-a supărat pe lumea pe care el o ținea și de aceea s-a suit la cer cu carul lui cu care aleargă, de atunci, prin cer, trăsnind. Când e soarele la amiază, necuratul se întoarce cu spatele la soare, și de aceea Sfântul Ilie îl urmărește cu săgeata și-l ucide. Sfântul Ilie umblă mânios cu trăsnetele după diavol, pe care-l trăsnește și-l detună, căci are mare ciudă pe el. Sfântul Ilie știe că la sfârșitul lumii se va lupta cu necuratul, că va fi omorât de acesta și că din sângele lui se va aprinde lumea, ca să se curețe. După această curățire, va veni Judecata de apoi.
„Ploaia se face din omătul care e împrejurul pământului și care stă și vara. Din acest omăt, o parte se ridică la cer, unde Sfântul Ilie îl topește și din care face apă pentru ploaie. Dracii însă îl prefac în gheață și grindină ca să nu aibă oamenii parte de pâine; dar Sfântul Ilie o strivește cu sulița. Cică dracii s-au apucat să facă munți și ziduri înalte ca să ajungă până la Dumnezeu, ca să-l răstoarne din împărăția lumii. Dumnezeu, cum a simțit aceasta, l-a trimis pe Sfântul Ilie pe pământ după ei. Sfântul a început să tune după ei, unii au murit, dar alții au fugit“.
Sfântul Ilie e stăpânul cerului, ori, cum s-ar zice, gospopdarul pe dinafară, după cum Sfântul Petre e sfătuitor al lui Dumnmezeu. Se crede că pe la miezul nopții Sfântul Ilie toacă întotdeauna; nimeni n-aude toaca în cer, decât cocoșii; ei îndată ce o aud încep să cânte.
„Când tună toamna târziu, se zice că Sfântul Ilie se întoarce cu carul plin cu popușoi acasă. Roatele carului sunt pline de cuie, ca să nu scapete la vale. Astfel fiind, cum merg ele pe podul cerului, îl înțeapă, și prin acele înțepături curge ploaia“. La Paști, oamenii aprind lumânări prin case și alungă câinii și pisicile, ca să nu intre în ei necuratul și să nu le trăsnească Sfântul Ilie casele.
În ziua de Sfântul Ilie nu-i e nimănui îngăduit să lucreze, din cauza pietrei sau a grindinii și a focului iscat din trăsnet. Oamenii se duc la biserică și, printre alte flori, duc și busuioc spre a fi sfințit, pe care apoi îl pun între hainele de zestre ca să le ferească de molii.
Dacă trăsnește în acestă zi, sau tună, creștinii aprind lumânări de la Paște și tămâie în casă, ca să fugă necuratul.
În ziua de 21 iulie, poporul îl serbează pe Ilie-Pălie, prin unele locuri e numit numai Pălie. Pe alocuri se crede că Pălie este vizitiul Sfântului Ilie, care împreună cu dânsul s-a aruncat în mare cu carul cu cai. Peste tot se ține pentru foc și pentru arșiți mari din cauza cărora se usucă semănăturile. Prin Bucovina se ține și pentru piatră și grindină. Pe unde se socotește a fi aducător de foc, se zice că Pălie naște focul, iar Foca, ce cade a doua zi, îl întețește. Teodoret, istoricul bisericesc din secolul al IV-lea, arată că în vremurile vechi era datina ca oamenii să aprindă focuri mari peste care săreau, în credința că se vor curăța. Sinodul VI ecumenic, considerând datina ca păgână, a interzis-o.
Aproape pretutindeni este credința că de Sfântul Ilie vin morții pe la casele lor, mai cu seamă copiii pe la casele părintești. Femeile cheamă în această zi copiii de prin sat sub un măr din care nu s-au mâncat încă mere, și-l scutură ca să mănânce copiii adunați.
Prin unele locuri femeile fac praznice, duc la biserică merele la sfințit dar și alte poame.
Prin Banat, de Moșii de Sfântul Ilie se împarte și porumb fiert, iar prin Bucovina, nimeni nu mănâncă mere sau alte fructe până nu sunt sfințite la biserică și nu se împart pentru morți.
În ziua de 23 iulie este sărbătorit Sfântul Foca, considerat la început un sfânt creștin, dar, după ce au ars șapte sate, au început să-l serbeze și turcii. Tot în această zi femeile culeg și sovârful, o plantă folosită ca vopsea naturală, roșie ca focul.Tot în această zi este sărbătorită și mironosița Maria Magdalena, deși cele ce se numesc Magdalena și unele Marii își sărbătoresc ziua numelui pe 22 iulie.
Pe 25 iulie este sărbătorită Adormirea Sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Această zi nu se ține peste tot cu nelucru, cei ce o țin, însă, cred că sfânta îi poate ajuta, iar alții cred că îi ferește să nu cadă în somnul morții.
La 27 iulie biserica noastră îl sărbătorește pe Sfântul marele mucenic Pantelimon, căruia poporul îi zice și Pintilie-călătorul în Moldova de mijloc, Pantelimon și Pantelimonul în Țara Românească și Pantilimon în Bucvovina, după cum ne informează Tudor Pamfile în Sărbătorile la români. Prin unele locuri cică ziua mai este numită și schimbarea feții, scurtarea vieții.
Prin Oltenia i se mai zice și Sfântul Ilie cel Mic și se crede că ar fi frate cu acesta. Aceeași părere o au și cei de prin Muscel, unde este serbat pentru trăsnet. Prin aceste locuri, nici mere nu se mănâncă până la această dată, ca la Sfântul Ilie.
În sâmbăta dinaintea Sfântului Pantelimon, în Bucovina se fac praznice pentru morți.
În unele părți se serbează pentru grindină, în altele pentru furtună.
Totuși, nu se consideră a fi mare păcat dacă lucrezi în această zi. Dar peste tot se crede că aceasta este ultima zi de vară, că vara pleacă de pe meleagurile noastre asemenea berzelor care se călătoresc și ele.
Prin unele locuri, ca și-n Bucovina, se zice că Sfântul Pantelimon „călătorește vara, e începutul toamnei; atuncea iese cerbul din apă și apa se răcește; atunci se schimbă crângurile, cele de vară cu cele de iarnă și se-ntâlnește vara cu iarna și-i zice: – De-amu te duci tu, vară, și vin eu iarna” (Elena Niculiță-Voronca).

BEATRICE KISELEFF

0%

User Rating: Be the first one !

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

MĂRŢIŞOR – TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA MARTIE

MĂRŢIŞOR – TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA MARTIE Capricioasa lună martie se mai numește și …

FĂURAR – TRADIŢII, CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII

FĂURAR – TRADIŢII, CREDINŢE ŞI SUPERSTIŢII Cea mai scurtă lună din an, luna februarie, în …







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

6 + 8 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: