Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CĂLĂTORIE / TRASEE MONTANE DE CRĂCIUN ȘI REVELION

TRASEE MONTANE DE CRĂCIUN ȘI REVELION

TRASEE MONTANE DE CRĂCIUN ȘI REVELION

România este o ţară frumoasă, cu numeroase locuri atrăgătoare şi trasee montane interesante ce pot fi vizitate şi străbătute în tot timpul anului, dar care în preajma sărbătorilor de Crăciun şi Revelion au un farmec cu totul aparte.
O plimbare în ţinutul Neamţului, prin Munţii Ceahlău, îmbină în mod fericit fascinaţia obiectivelor turistice cu plăcerea drumeţiei pe cărări de munte şi văile apelor şiroind agale.
Dacă ajungi la Piatra Neamţ – punctul terminus al jurnalului nostru de călătorie, după ce vizitezi Curtea Domnească unde tronează Turnul lui Ştefan cel Mare şi Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, sau faci o tură cu gondola pe Pietricica, poţi face apoi şi o plimbare cu maşina prin Târgu Neamţ. În drum, n-ai cum să nu te opreşti pentru a vizita splendidele Mănăstiri Agapia şi Văratic, după care, ajuns în Târgu Mureş, ţi se înfăţişează Cetatea Neamţului restaurată cu al ei zid impunător de peste 20 de metri înălţime de unde se vede întreaga panoramă a Văii Moldovei şi a Siretului. Intrarea în cetate se face pe sistem-pod, iar în interior pot fi văzute, în original, Sala Armelor, Sala Sfatului, Cămara de provizii, Temniţa şi alte încăperi impresionante.
La o aruncătură de băţ de Cetate se găseşte Humuleştiul natal al lui Ion Creangă (astăzi cartier al oraşului Târgu Neamţ) „cu Ozana cea limpede şi lin curgătoare”, cum descria cu atâta har şi nostalgie de marele povestitor. După cum este şi firesc, afându-ne în zonă, trebuie să vizităm Muzeul Memorial „Ion Creangă”, ce include căsuţa părintească în care s-a născut şi a copilărit „autorul” nemuritoarelor „Amintiri”, iar în grădina exterioară pot fi admirate scene şi personaje din capodopera îndrăgitului humuleştean: Smărăndiţa Popii, fata babei şi a moşneagului, punguţa cu doi bani, capra cu trei iezi, ursul păcălit de vulpe etc.
Iubitorii de excursii, drumeţii şi trasee montane au la dispoziţie numeroase variante din care să aleagă, pentru toate gusturile, pretenţiile şi posibilităţile fizice ale fiecăruia: mai lungi sau mai scurte ca distanţă şi durată de parcurs; mai uşoare sau mai grele, în raport cu gradul de dificultate standard; practicabile în tot cursul anului ori numai pe timp favorabil etc, toate având ca numitor comun priveliştile naturale minunate.
Un astfel de traseu montan care întruneşte toate cerinţele şi exigenţele, justificate, ale turistului român este cel situat între Izvorul Muntelui şi Cabana Dochia de pe muntele Ceahlău.
În micuţa şi frumoasa aşezare Izvorul Muntelui, situată la aproximativ 900 metri altitudine, unde se găsesc mai multe cabane şi pensiuni turistice, se poate ajunge din Piatra Neamţ pe şosea asfaltată, preţ de vreo 26 de km, iar de aici drumul se continuă pe jos spre Dochia şi Vârful Toaca – cel mai înalt de pe Ceahlău (1904 m altitudine). De la Izvorul Muntelui şi până la Cabana Dochia, pe o distanţă toatală de 5300 m şi o diferenţă de nivel de 853m se merge pe cărări de munte, circa 3-4 ore, în funcţie de condiţia fizică a turistului. Traseul este accesibil, oferind peisaje de neuitat, fiind practicabil în toate sezoanele, deci şi în perioada sărbătorilor de iarnă.
Cel mai scurt şi mai des uzitat traseu către Dochia, dintre toate cele trei omologate turistic, este marcat cu bandă albastră pe pătrat alb şi trece pe la Curmătura Lutu Roşu. Drumul până aici, prin pădure, pe malul stâng al pârâului Izvorul Muntelui este comun cu alt traseu către Dochia, cel care trece prin Jgheabul cu Hotar. Până în acest punct, numit şi „La Arsuri”, se urcă uşor, pe o potecă destul de lată, după care, se traversează şoseaua cu care se intersectează, şosea ce duce către staţiunea Durău (şi situată la circa 80 km de Piatra Neamţ), o altă zonă turistică de o frumuseţe strălucitoare unde de asemenea există posibilităţi multiple de petrecere a sărbătorii Crăciunului sau a nopţii dintre ani.
După un scurt popas la Arsuri, drumul urcă mai abrupt şi, în zăpadă pot fi observate urmele lăsate de fauna pădurii: căprioare, cerbi, urşi, care nu coboară pe cărare, dar din acest motiv este indicat mersul în grup, cu echipament corespunzător.
În continuare, poteca şerpuieşte uşor şi oferă o zonă de belvedere asupra lacului Izvorul Muntelui, cunoscut şi sub denumirea de Lacul Bicaz (în suprafaţă totală de 32,6 km pătraţi), pe care se află renumitul Baraj Bicaz cu hidrocentrala aferentă.
După aproximativ două ore de la plecarea de la Izvorul Muntelui se ajunge în Poiana Răchitiş, unde se întâlnesc faimoasele plante numite Poliţele cu Crini. Pe aceste „poliţe” cresc crinii zada şi laricele, plante rare, de o frumuseţe răpitoare, singurele conifere cu frunze căzătoare din toţi Carpaţii. Din aceste considerente, această zonă din Parcul Naţional Ceahlău este clasificată Arie Naturală Protejată, supusă deci regimului respectiv.
Traseul continuă prin pădure şi, după căteva înşiruiri, întâlnim un tip de rocă specifică Masivului Ceahlău (conglomerate) şi ajungem în zona Pietrelor Detunate, grup de stânci care au luat formă de sabie, călugări, cetăţuie etc şi care ne duc cu gândul către o lume de basm. De altfel, fiecare dintre aceste formaţiuni morfologice îşi are o poveste a sa. Numele Detunatelor vine de la o lovitură de trăsnet care s-a năpustit asupra acestor stânci, pe care le-a împrăştiat în diferite zone şi sub diverse forme.
De la Pietrele Detunate şi până la Cabana Dochia mai sunt aproximativ 45 de minute de mers, în acelaşi ritm (normal). La ieşirea din pădure, poteca merge în dreapta către Cabană. Iarna, trebuie urmat marcajul ce urcă spre culme, pentru a ocoli zonele expuse avalanşelor. Stânca Dochiei, aflată în apropiere, aminteşte de legenda Babei Dochia, o soacră rea care-şi persecuta nora şi care, într-o iarnă grea, a fost pedepsită de către Cel de Sus pentru răutatea şi egoismul ei, transformând-o în stană de piatră. Legenda zice că, în acea iarnă, Dumnezeu a dat, la un moment dat, o vreme frumoasă, însorită. Crezând că a venit primăvara, Baba cea hapsână a pornit cu oile la păscut şi, după ce, încălzită de drum, şi-a lepădat cele 7 cojoace cu care era îmbrăcată, acelaşi Atotputernic a dat un ger năprasnic şi un frig de crăpau pietrele, situaţie în care Dochia cea afurisită a îngheţat şi a încremenit, iar stâncile mai mici din preajmă reprezintă oile duse pe Muntele Ceahlău, îngheţate şi ele odată cu stăpâna lor.
La Cabana Dochia, situată între Vârful Toaca şi Vârful Ocuaşul Mare, într-un cadru natural magnific, se poate petrece o seară magică de Crăciun sau o noapte romantică de Revelion, locanta fiind dotată cu toate utilităţile necesare asigurării antrenului şi bunei-dispoziţii specifice acestor sărbători. De altfel, în toate cabanele şi pensiunile din jur se pot organiza şi desfăşura astfel de petreceri, pentru ca apoi, din locurile respective, să se pornească din nou în drumeţiile de pe traseele montane extrem de generoase.
De la Cabana Dochia se poate ajunge în aproximativ o oră de mers (în acelaşi ritm) pe Vârful Toaca, cel mai înalt din Masivul Ceahlău, de unde se poate admira panorama spectaculoasă.
De menţionat că, având în vedere poziţia strategică a locului, în timpul celui de-al doilea război mondial, aici, la Cabană, a fost amplasată o unitate militară românească de Vânători de Munte, iar în perioada interbelică, acelaşi loc, era punct de întâlnire al străjerilor şi tinerilor iubitori de şah, care organizau aici concursuri de tradiţie.
Întoarcerea la Izvorul Muntelui se poate face pe acelaşi traseu (cu grad acceptabil de accesibilitate) ori pe un altul, ceva mai dificil, dar la fel de pitoresc precum şi cel prezentat. De exmplu, traseul de care am mai amintit, prin Jgheabul cu Hotar, numit şi „traseu tematic” (mai greu iarna) sau cel prin Fântânele – Stânca Pananghia – Lespezi, numit şi „traseu cultural” (mai lung ca primul).
De la Cabana Dochia se poate merge şi la Schitul Durău pe un vechi traseu montan ce datează din 1835, dar şi în alte locuri ca de pildă Bicazul Ardelean prin Curmătura La Scaune sau la Neagra prin Poiana Văratic şi Poiana Maicilor.
Aşadar, cine vrea să îmbine frumosul naturii cu sportul şi divertismentul are de unde alege din numeroasele trasee montane de pe Ceahlău şi din multele localuri din zonă unde se pot petrece clipe de neuitat, inclusiv de Crăciun şi de Revelion.

Ghid montan CLAUDIU SFETCU

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – LOCURI BÂNTUITE

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – LOCURI BÂNTUITE – Din numărul trecut, la această rubrică am …

Cascada Șapte izvoare

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – MISTERE ȘI LEGENDE

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – MISTERE ȘI LEGENDE – Întotdeauna oamenii au fost atrași de …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

14 − 8 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: