Trasee montane spectaculoase (I)

Începem un nou serial de călătorii, destinat unor trasee montane spectaculoase, încărcate de istorie, legendă și frumuseți ale naturii. Pentru acum am ales o drumetie pe Via Muntenia; de la Corbi la Nucșoara. În nordul județului Argeș, acolo unde dealurile blânde ale Muscelului încep să se încrețească în pereți de stâncă, s-a scris una dintre cele mai dramatice pagini ale secolului XX. Astăzi, grație inițiativei Via Muntenia, putem parcurge la pas drumul pe care, timp de un deceniu, libertatea a supraviețuit ascunsă în inima munților.

Călătoria noastră începe la Corbi, un sat tradițional muscelean. Aici, mănăstirea săpată direct în peretele masiv de gresie nu este doar un obiectiv turistic, ci și un simbol al rezilienței anticomuniste. Spre deosebire de alte biserici săpate în piatră, Corbii de Piatră are o particularitate arhitecturală rară: două altare funcționale în același naos.

Se crede că această structură a fost creată pentru a servi atât ritului ortodox, cât și celui catolic în anumite perioade, sau pur și simplu pentru a onora hramuri diferite (Adormirea Maicii Domnului și Sf. Apostoli Petru și Pavel). Pictura murală din interior datează din secolul al XIV-lea (epoca lui Neagoe Basarab) și este considerată de specialiști ca fiind cel mai pur stil bizantin din România.

Dincolo de mănăstirea rupestră, traseul Via Muntenia ne scoate din vatra satului și ne poartă pe coama dealurilor. Mersul pe acest segment ne indeamnă să ne contopim cu natura si să ne deschidem apetitul de a explora această zonă. Poteca șerpuiește prin livezi de pruni și fânețe legând Corbi de Nucșoara printr-un „drum de culme” care îți taie respirația. La fiecare orizont, Munții Făgăraș își arată crestele albe, ca un zid de protecție spre care partizanii priveau cu speranță. Ajunsi intr-un punct de belvedere putem observa relieful zonei: Valea Vălsanului si Valea Doamnei.

Partizanii grupului Haiducii Muscelului foloseau aceste văi adânci pentru a se deplasa rapid între versanți. Traseul urcă spre creasta Munților Făgăraș, ocolind zonele deschise pentru a nu fi observați de trupele de Securitate. După aproximativ 15 kilometri parcursi pe potecile dealurilor, ajungem în Nucșoara, comuna care a dat istoriei oameni care au scris o parte din istoria noastra, precum Elisabeta Rizea sau frații Arnăuțoiu.

Dacă în sat poți vizita casa memorială a „Eroinei de la Nucșoara”, adevărata provocare începe când părăsești drumul asfaltat și te îndrepți spre munte. In apropierea casei memoriale, se află Lacul Învârtita, cel mai mare lac din România format pe gips. Deși este un loc de o frumusețe rară, pentru partizani era un punct strategic de observație.

Pornim din nou pe poteci mai putin bătătorite, relieful devine mai accentuat, padurea de foiase incepe sa se schimbe in cea a segmentului subalpin si ne intreptam spre cel mai important obiectiv istoric al traseului – Râpa cu Brazi situată la o altitudine de aproximativm 1.100 m.

Grota este situată într-un perete de stâncă aproape vertical. Partizanii au stat ascunși aici mult timp. Intrarea era mascată atât de ingenios încât era practic invizibilă de la câțiva metri distanță.

Pentru a ajunge la ea, aceștia foloseau o scară de frânghie pe care o ridicau după ei. Urcarea spre grotă nu este o simplă plimbare. Panta devine tot mai abruptă, iar vegetația se strânge în jurul tău, oferindu-ți o idee despre cum se simțea izolarea acestor oameni. Când ajungi în fața peretelui de conglomerat unde a fost săpat bordeiul, liniștea muntelui devine copleșitoare.

Traseul montan prezentat este unul de dificultate ușor spre mediu și este practicabil în tot cursul anului, indiferent de anotimp, evident cu echipament adecvat și respectarea regulilor generale de turism.

Claudiu Sfetcu