Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CĂLĂTORIE / TRASEE PLINE DE FARMEC, ISTORIE ȘI POVESTE DIN PARCUL NATURAL BUCEGI

TRASEE PLINE DE FARMEC, ISTORIE ȘI POVESTE DIN PARCUL NATURAL BUCEGI

TRASEE PLINE DE FARMEC,
ISTORIE ȘI POVESTE DIN PARCUL NATURAL BUCEGI

Frumuseţea Munţilor Bucegi şi a zonelor înconjurătoare este una cu totul aparte, atrăgând anual milioane de turişti români şi străini, care, de fiecare dată, au posibilitatea de a descoperi şi admira noi locuri de drumeţie şi agrement, unele frecvent bătătorite de publicul larg, dar şi altele, mai puţin cunoscute sau chiar inedite, ştiute numai de pasionaţii muntelui şi de practicanţii sporturilor alpine.
Primul obiectiv ales este Poiana Stânii Regale, situată la 2-3 ore de mers pe jos din Gara Sinaia. Traseul porneşte de pe Domeniul Regal Peleş, unde se formează o potecă pietruită numită „Drumul Reginei”, întrucât a fost special făcută pentru Regina Maria, pentru a se plimba în proximitatea Castelelor Peleş şi Pelişor şi a ajunge mai uşor în Poiană. Este un traseu lejer, accesibil tuturor, inclusiv copiilor, ce poate fi parcurs pe tot timpul anului, fără a necesita vreaun efort deosebit ori echipament special.
Pe acest drum n-ai cum să te rătăceşti. Trebuie numai să urmezi poteca şi să respecţi marcajele. Pe alocuri, au fost amenajate balustrade din lemn, dar nu pentru că ar fi vreun pericol de accidentare, ci mai degrabă din raţiuni estetice, dar şi de sprijinire la nevoie.
Nici nu ne-am făcut bine încălzirea şi, după 10-15 minute de mers pe jos, ajungem la fosta cabană „Vulpărie”, în prezent abandonată. Urmăm apoi poteca şi ajungem la Punctul de Intersecţie cu Şoseaua în serpentine ce duce la Cota 1400/Hotel Alpin (un drum proiectat şi construit cu mari eforturi şi sacrificii în anii ’60 de către un grup de ingineri şi arhitecţi români pricepuţi şi patrioţi). Cei care nu doresc să treacă prin curtea Castelului Peleş, pot alege o variantă ocolitoare, urcând pe jos sau cu maşina pe drumul asfaltat (strada Furnica) ce duce din Sinaia la „Cotă” pe lângă Mănăstirea Sinaia, un alt obiectiv turistic de excepţie. La prima curbă, unde este amplasat panoul cu informaţii despre Parcul Natural Bucegi, se trece peste râul Pelişor şi trebuie urmată poteca pietruită. De aici, apare şi marcajul „Bandă albastră” şi primul indicator turistic care anunţă că mai sunt aproximativ 1,7 km şi circa o oră de mers până la Poiana Stânii Regale.

Stâncile Franz Josef
Stâncile Franz Josef

De la intersecţia cu drumul auto, trecând de Unitatea Militară de Jandarmi Montani, traseul urcă uşor prin pădurea de foioase şi nu solicită eforturi fizice. Se ajunge, în continuare, la o răscruce fără indicator iar de aici, pe poteca din partea dreaptă se poate merge la Pietrele „Franz Josef”, în timp ce cărarea din stânga duce direct la Poiană, după aproximativ 10 minute de mers pe lângă un izvor amenajat.
Din Poiana Stânii Regale, în funcţie de pregătirea fiecăruia, se poate alege fie urcarea la Piatra Arsă pe Platoul Bucegilor (traseu mai dificil, nepracticabil iarna), fie coborârea pe cărarea marcată cu „Punct galben” în localitatea Poiana Ţapului, dintre Sinaia şi Buşteni. Tot de aici, din Poiana Stânii Regale, mai este un traseu interesant către Peştera lui Bogdan, drum nemarcat însă, fiind nerecomandat din cauză că sunt mulţi urşi în zonă, lucru anunţat expres şi pe panoul informativ de la intersecţia menţionată (cu drumul auto către cota 1400). Peştera lui Bogdan este mai degrabă o grotă mai mare, de câţiva metri, dar care şi are şi ea povestea şi farmecul ei.
Poiana Stânii Regale oferă o panoramă deosebită asupra abruptului Bucegilor. De aici, se pot vedea: Monumentul Eroilor de pe Caraiman („Crucea”), Vârful Jepii Mici, Vârful Jepii Mari, Vârful Piatra Arsă, Valea Pelişorului (de unde se formează râul Pelişor), Vârful Furnica şi altele. Momentan, Cabana din Poiana Stânii Regale este închisă şi în curs de amenajare, urmând a fi redată ulterior circuitului turistic.
De precizat că în perioada ceauşistă (anii ’70-’80) şi până la Revoluţia din decembrie 1989, zona a fost în totalitate îngrădită, pusă sub pază militară şi închisă publicului, întrucât aici, în acest cadru mirific, familia prezidenţială şi-a ales unul dintre locurile de recreere şi delectare, de maximă eleganţă, discreţie şi linişte. După popasul reconfortant de la Poiana Stânii Regale, putem merge la Pietrele Franz Josef, de care am amintit anterior. Din spatele cabanei, urcăm treptele din lemn, după care, urmăm poteca bătătorită către gardul Punctului Romsilva, iar în dreapta observăm panoul cu informaţiile turistice utile. Urcăm apoi Pietrele Franz Josef, unde avem un punct de belvedere asupra întregii Văi a Prahovei.
În Poiana Stânii Regale se poate ajunge şi cu automobilul din Sinaia, pe un drum forestier recent amenajat, cu indicatoare corespunzătoare, dar această modalitate de deplasare este mai puţin agreată de iubitorii drumeţiilor şi ascensiunilor montane, adversarii sedentarismului şi comodităţii.
Alte obiective turistice din Bucegi se găsesc pe drumul ce leagă Sinaia de Târgovişte („Transbucegi”) în perimetrul Padina-Peşterea-Bolboci.

Lacul Scropoasa
Lacul Scropoasa

Oprim maşina în dreptul Complexului Zănoaga şi urmăm la pas, aproximativ 2 km, marcajul „Crucea albastră” prin Cheile Zănoagei, formate de râul Ialomiţa. Traseul ne întâmpină cu o vale largă şi ne oferă posibilitatea să admirăm stâncile ce marchează intrarea în chei. Apoi, cărarea se îngustează şi pe podeţele existente vom traversa râul Ialomiţa. La capătul Cheilor ne aşteaptă culoarea de smarald a Lacului Scropoasa. Acesta este format în urma unui baraj artificial, construit pentru scopuri hidroenergetice.
În continuare, vom ţine poteca pe partea stângă a lacului şi, în aproximativ 10 minute, ajungem la Cascada „7 Izvoare”, alt loc de mare frumuseţe, poveste, dar şi de interes ştiinţific (ecologic). De curând, în urma testelor de specialitate efectuate de cercetători, s-a demonstrat că aici se găseşte una dintre cele mai pure ape din lume, iar legenda spune că din aceste izvoare a băut pentru prima oară Zamolxes. După un scurt popas revigorant, ne întoarcem prin chei către camping, de unde ne vom îndrepta către izvorul Ialomiţei şi anume la cea mai cunoscută şi vizitată peşteră din Bucegi, Peştera Ialomiţei (Ialomicioarei). În drum spre peşteră, putem admira Barajul Bolboci, situat la cea mai înaltă cotă din ţară, într-un peisaj montan feeric. Fiind în zonă, putem, de asemenea, vizita Rezervaţia Naturală „Turbăria-Lăptuci”. Această arie protejată
este în fapt o mlaştină acoperită cu muşchi, unde stratul de turbă atinge chiar şi înălţimea de un metru. Călcând pe podeţele din lemn, special amenajate, se poate vizita rezervaţia, unde pot fi văzute exponate rare şi unice.
Următorul obiectiv turistic, de mare atracţie şi interes, este Peştera Ialomiţei (Ialomicioarei). Aceasta s-a format pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1660 m. Peştera este cunoscută încă din vremea dacilor şi legendele ne duc către o poartă energetică dintre Cer şi Pământ, unde creşte „Arborele vieţii”. De-a lungul anilor, Peştera a fost loc de ascunzătoare, de odihnă sau de rugăciune. În urma lucrărilor de restaurare pot fi explorate cu mai multă uşurinţă sectoarele peşterii: Sala Urşilor, unde se află un craniu de urs, Izvorul viu, unde se găseşte o cascadă cu apă pură din punct de vedere microbiologic şi capătul peşterii, Altarul – loc închinat Sfinţilor.
În imediata apropiere a Peşterii Ialomiţei se află Complexul Monahal Peştera, care include Mănăstirea cu acelaşi nume (ctitorită în 1993), Biserica din lemn, funcţională, monument istoric (construită cu mai bine de 100 de ani în urmă) şi Casa de Oaspeţi (tip hotel) unde se pot caza excursioniştii şi alpiniştii.

Crucea Caraiman
Crucea Caraiman

În proximitatea Complexului Peştera, pe acelaşi aliniament, se găseşte şi Padina, alt loc de popas şi de pornire pe trasee montane către cunoscute cabane şi puncte turistice precum Vârful Omu prin Obârşia Ialomiţei (la 3-4 ore de mers), Vârful cu Dor (2-3 ore), Babele (2 ore), Crucea Caraiman (2 ore şi jumătate), Piatra Arsă (2 ore) etc, unele din acestea fiind şi domenii schiabile pentru sezonul de iarnă.
Desigur, zona Padina-Peştera-Bolboci este una extrem de căutată şi apreciată de pasionaţii de drumeţie, turism şi sport, fiind de o fascinaţie şi splendoare aparte, pentru toate gusturile, pretenţiile şi posibilităţile, motiv pentru care considerăm că merită o prezentare specială, mai amplă, aşa încât, în limita spaţiului disponibil, vom reveni şi cu alte amănunte captivante, privind farmecul peisajelor încărcate de istorie, frumuseţe şi poveste.

CLAUDIU SFETCU
Ghid montan

0%

User Rating: 5 ( 2 votes)

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – LOCURI BÂNTUITE

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – LOCURI BÂNTUITE – Din numărul trecut, la această rubrică am …

Cascada Șapte izvoare

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – MISTERE ȘI LEGENDE

ROMÂNIA VĂZUTĂ DIN TREN – MISTERE ȘI LEGENDE – Întotdeauna oamenii au fost atrași de …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ten − 4 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: