ACASĂ / ARTICOLE / MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC / Trifoiul cu patru foi

Trifoiul cu patru foi

Simbolul ancestral geto-dac al norocului

Trifoiul cu patru foi. La aproximativ 10.000 de trifoiuri cu trei frunze există un singur trifoi cu patru frunze. Cea de-a patra frunză este considerată a fi șansa și norocul accidental al omului, sau intervenția divinității în destinul găsitorului (celui ce îl posedă)

Trifoiul cu patru foi sau Norocosul este cunoscut ca simbol regal, aflat pe scutul lui Decebal de pe Columna lui Traian de la Roma (în plan central)

*Sunt mai multe simbolurile vegetale ancestrale geto- dace: Pomul Vieții, Floarea Vieţii, Trandafirul Heraldic și Trifoiul cu patru foi sau Floarea Scut. Acesta din urmă, ca semn al norocului, apare chiar pe scutul regelui Decebal de pe Columna lui Traian de la Roma, pe Monumentul de la Adamclisi (Biserica Omului) și pe cupola mausoleului mormânt al Regelui trac-odris Seuthes III de la Kazanlak – Bulgaria (aici apare trifoiului cu patru foi, colorat în roșu, galben și albastru, ca și tricolorul nostru din ziua de astăzi). Simbolul trifoiul cu patru foi este unul special. La aproximativ 10.000 de trifoiuri cu trei frunze există un singur trifoi cu patru frunze. Cea de-a patra frunză este considerată a fi șansa și norocul accidental al omului, sau intervenția divinității în destinul găsitorului (celui ce îl posedă). Legenda spune că cele patru frunze ale sale reprezintă: speranța, credința, dragostea și norocul. Mărţişoarele pe care le vor anina în piept fetele și femeile la început de martie simbolizează venirea primăverii, dar şi a norocului.

Pe lângă potcoave, hornari, ghiocei și buburuze, este preferat și simbolul trifoiului cu patru frunze. Acesta este cel mai răspândit simbol al norocului din lume. Îl întâlnim la jocurile de noroc, în logo-urile unor mari companii, în legende, reprezentat pe talismane, dar implicat şi în tot felul de superstiţii. Trifoiul cu patru foi este, în realitate, o mutaţie genetică a banalului trifoi alb, care creşte pe pajişti şi în grădini, fiind hrana preferată a vacilor, cailor și iepurilor. De altfel, chiar numele plantei precizează numărul obişnuit al frunzelor (trifoi). Tocmai pentru că este greu de găsit, trifoiul cu patru foi este asociat norocului. Dar acest trifoi este în primul rând o plantă perenă pe care o studiază biologii, geneticienii şi biochimiştii, pentru că, înainte de a fi simbol şi legendă, acest trifoi e hrană pentru animale. Mai precis, trifoiul este o plantă leguminoasă.

La noi, acesta creşte spontan în zonele alpine şi subalpine. Se cunosc circa 300 de specii de trifoi, însă cea care produce varietatea norocoasă este trifoiul alb. Nu se ştie de ce apare cea de a patra frunză. Cercetătorii nu s-au lămurit încă dacă mutaţia este determinată doar de factorul genetic sau este implicat şi mediul. Raritatea sa sugerează existenţa unei gene recesive care se manifestă cu o frecvenţă foarte scăzută. Se mai presupune că trifoiul cu patru foi apare doar în condiţii ecologice, pe pajişti nepoluate. Superstiţia mai spune că nu oricine găseşte un exemplar devine automat norocos, ci numai acela care dă peste el din întâmplare. Dar de unde vine legătura între şansă şi această plantă banală? Unii spun că originea superstiţiei trebuie căutată în povestea biblică a lui Adam şi a Evei. Se crede că, atunci când Eva a fost izgonită din grădina Edenului, a luat ca suvenir un trifoi cu patru foi, ca să-i amintească de paradis.

Kazanlak – Bulgaria (mormântul Regelui Seuthes III) – Simbolul Trifoiului cu patru foi (Floarea scut) cu patru petale aici colorate în roșu, galben și albastru, precum tricolorul nostru actual

De atunci, trifoiul ar fi devenit un simbol al norocului. În Egiptul antic, atunci când un cuplu se căsătorea, i se oferea în mod tradiţional un trifoi cu patru foi, ca o binecuvântare a unirii lor şi ca simbol al iubirii lor nemuritoare. Preoţii druizi au folosit trifoiul cu patru foi pentru vindecarea bolnavilor, în ritualuri de cult şi pentru îndepărtarea spiritelor rele. Druizii trăiau cu convingerea că dacă întâlnesc întâmplător un trifoi cu patru foi, ceva bun li se va întâmpla în curând. În Evul Mediu, copiii credeau că dacă găsesc acest trifoi, vor putea vedea zâne. În legendele irlandeze se spune că trifoiul cu patru foi a fost descoperit de Sfântul Patrick, patronul poporului irlandez. Încă din secolul V, trifoiul a fost asociat cu Sf. Patrick, primul misionar al creştinismului în Irlanda. Dar acest sfânt folosea un trifoi cu trei foi, ca simbol al Sfintei Treimi, frunzele reprezentând Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Atunci când cineva găsea un trifoi cu patru frunze, se spunea că, pe lîngă trinitate, a fost binecuvântat şi cu Harul lui Dumnezeu, simbolizat de cea de a patra frunză.

O altă legendă spune că trifoiul alb cu trei frunze ar fi asociat mişcării de rebeliune a irlandezilor împotriva coroanei, membrii grupului recunoscându-se între ei prin acest simbol. Când erau prinşi cu trifoiul asupra lor, erau condamnaţi la moarte. De aceea se spune că un adevărat şi neînfricat irlandez poartă trifoiul alb cu trei frunze la vedere. Tradiţionaliştii se identifică numai cu trifoiul cu trei frunze, considerând că varietatea cu patru frunze este un fals noroc, tocmai pentru că este atât de greu de găsit.

O altă legendă spune că irlandezii din Evul Mediu, în timpul perioadelor de foamete, se hrăneau cu trifoi, rămânând astfel în istorie ca popor mâncător de trifoi. În ziua sărbătorii de Sfântul Patrick, irlandezii poartă la pălărie un trifoi, iar la sfârşitul zilei, pun planta în paharul cu grog. După ce beau ultima înghiţitură din acel pahar, trifoiul trebuie aruncat peste umărul stâng, spre a avea noroc. În vise, dacă apare, trifoiul cu patru foi înseamnă câştig financiar, faimă, sănătate şi asigurarea că vei trăi fericit până la adânci bătrâneţi.

El este şi un fel de Cupidon vegetal. Purtătorul unui trifoi cu patru foi poate fi sigur că persoana iubită îl va găsi, sau se va întoarce la el. O altă superstiţie spune că acela care găseşte un trifoi cu patru foi îşi va întâlni iubirea în aceeaşi zi. Ca să nu ratezi ocazia, este bine să-l pui în pantof. Dacă porţi trifoiul cu patru foi la piept, iubirea ta adevărată va veni la tine. Dacă îl ai asupra ta, nici un rău nu te poate atinge. Trifoiul are efect numai dacă nu e văzut de nimeni. O altă credinţă spune că, dimpotrivă, dacă primeşti trifoiul găsit de altcineva, norocul ţi se dublează. Trifoiul mai este asociat cu „trefla” din cărţile de ghicit și joc, unde semnifică foc, energie şi voinţă, bogăţie şi, evident, tot noroc.

Dacul reprezentat pe statuia originală a Monumentului de la Adamclisi (în stânga imaginii – de-a dreapta Tatălui) care stă așezat (sau este susținut de…) pe mai multe simboluri de Trifoiuri cu patru foi, dar și pe simbolul Pomului Vieții, închinând un rhyton plin Zeului cel Mare.

Ca talisman, trifoiul cu patru foi e considerat un obiect cu puteri magice care apără împotriva bolilor, relelor şi ghinionului. Se spune că Abraham Lincoln avea zilnic un astfel de trifoi asupra lui, dar l-a uitat acasă tocmai în ziua în care a fost asasinat. Napoleon Bonaparte a scăpat de la moarte datorită unui trifoi. Aplecându-se să culeagă planta norocoasă, glonţul nu l-a nimerit. Cine are un trifoi cu patru foi în casă, va fi ferit de vrăji şi duhuri malefice. Se spune că dacă deţii un trifoi cu patru foi, poţi anula magia unui spiriduş şi poţi să vezi zâne. Simbolul norocului însoţeşte şi ziua de 1 Martie, sub formă de mărţişor. Trifoiul cu patru foi şi şnurul alb-roşu reprezintă o combinaţie cu dublu simbol: noroc şi un nou început.

Trifoiul este şi plantă medicinală. De la trifoiul alb, cel care suferă mutaţia celei de-a patra frunze, se utilizează în scop terapeutic inflorescenţele recoltate doar din zonele nepoluate. Din acestea se prepară un ceai tonic gustos. Trifoiul alb e util în răceală sau gripă, în combaterea durerilor gastrointestinale şi în leucoree, sub formă de infuzie (o lingură de flori la o cană cu apă). Extern, sub formă de irigaţii şi băi, infuzia din flori de trifoi alb se utilizează în leucoree şi pentru întărirea celor slăbiţi. Preparatele pe bază de trifoi alb sunt contraindicate în sarcină. În medicina tradiţională, trifoiul alb de munte (Trifolium montanum), bogat în antioxidanţi, era utilizat ca leac anti-îmbătrânire. Un studiu britanic a demonstrat că mirosul dulce al trifoiului induce o stare de calm, mulţumire şi echilibru. Trifoiul cu trei foi este astăzi simbolul Irlandei (marcă înregistrată din 1980), aşa cum trandafirul simbolizează Anglia, ciulinul Scoţia, prazul Ţara Galilor, laleaua Olanda şi crizantema Japonia. Se găseşte reprezentat pe frontispiciile clădirilor, chiar şi pe Palatul Buckingham.

Apare pe monede şi timbre, pe steagurile echipelor de fotbal şi rugby irlandeze, este prezent în logo-ul Serviciului de Poliţie din Irlanda de Nord, al poştei naţionale şi al companiei aeriene Aer Lingus, al cărei indicativ de apel către turnurile de control este „Trifoi“ (Shamrock). În fiecare an, de Ziua Sfîntul Patrick, preşedintele SUA primeşte din partea statului irlandez un bol cu trifoi. Trifoiul cu patru foi era cunoscut de peste 2.000 de ani și pe aceste meleaguri ca simbol regal geto-dac și era reprezentat pe scutul marilor conducători ai acestui popor viteaz. La Roma (Italia), pe Columna lui Traian, regele Decebal apare purtând un astfel de scut. În Muzeul din localitatea Adamclisi (România), cel care a fost construit ca un Lapidarium și adăpostește originalele elementelor arheologice aflate în zona monumentului Tropaeum Traiani, se află și originalul statuii – trofeu. Privind atent statuia trofeului, aceasta are sub subțioara dreaptă (de-a dreapta Tatălui) imaginea unui dac ce stă liniștit, așezat, fiind protejat de Divinitatea aflată la partea superioară.

Cu mâna dreaptă ridicată, el parcă închină o cupă (rhyton) zeului ce-l protejează. Chiar spatele pare a-i fi protejat de un scut, iar partea de jos pe care stă este plină de simbolul regal geto-dac al Trifoiul cu patru foi, alăturat simbolului Pomul Vieții. Acest dac – prin ce minune nu știm – nu mai apare pe statuia reconstituită a monumentului refăcut. A dispărut cumva. Norocul de a ne afla pe Vatra Vechii Europe, pe teritoriul „Grădinii Maicii Domnului”, loc protejat de Dumnezeu, loc sărutat de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1999, face ca acest simbol să își dovedească încă o dată autenticitatea și valoarea. Taina acestui simbol poate fi legată de existența aici a Pământului lui Adam (Adam-Clisi), a unei zone protejate de divinitate.

Aici e țara pelasgilor preantici; de aceea scutul marelui rege Decebal are pe el simbolul ancestral al norocului, Trifoiul cu patru foi. Pe cupola mausoleului mormânt al Regelui tracodris Seuthes III de la Kazanlak (Bulgaria), în Valea Regilor Traci, apare simbolul Trifoiului cu patru foi, dar colorat în roșu, galben și albastru, ca și tricolorul nostru din ziua de astăzi. Strămoșii noștri geto-daci au reușit astfel să își transmită peste milenii mesajul lor de noroc, pace și viață lungă întregii omeniri, de aici, din România, țara celor care rămân și nu pier. Atâta timp cât vom fi mândri de tricolorul nostru strămoșesc și vom reînvia și respecta simbolurile geto-dace ancestrale, mai avem o șansă de a fi ce am fost odată. Noi suntem totuși din neamul celor care au găsit trifoiul cu patru foi.

Conf. Univ. Dr. George V Grigore

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Locuinta tradițională a satului românesc

„Satele noastre sunt încă puţin cunoscute. Nu sunt cercetate în adâncul lor de viaţă. Despre …

Scurt periplu la sfârșitul primăverii sărbătorile din jurul solstițiului de vară

Nimeni nu este profet în țara lui, spune o străveche înțelepciune, și trebuie să o …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: