ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM / Un magician al scenei românești: TOMA CARAGIU (1925-1977)

Un magician al scenei românești: TOMA CARAGIU (1925-1977)

Unul din cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor, Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925, într-o familie aromână provenită dintr-un sătuc grecesc, stabilindu-se mai târziu la Ploiești, unde a urmat liceul, luându-și bacalaureatul în 1945. A urmat apoi Conservatorul Regal de Muzică – Facultatea de Teatru din București, pe care a absolvit-o în 1949.

Inzestrat cu un talent deosebit, de tânăr a activat în trupa de teatru a liceului, iar în studenție a jucat ”Take, Ianke și Kadîr”, fiind distribuit și în piesa ”Trubadurul din Ormando”, de la Teatrul Național din Piața Amzei. După absolvire și succesele de la Teatrul Național și la Teatrul de Stat din Constanța, în 1953 (la numai 28 de ani), Toma Caragiu a fost numit director al nou-înființatului (în 1948) Teatru de Stat din Ploiești, unde de asemenea a avut o excepțională prestație actoricească și managerială. În 1965 a trecut la Teatrul ”Lucia Sturdza-Bulandra”, din capitală unde a jucat până la sfârșitul vieții, realizând o carieră artistică fenomenală pe multiple planuri: teatru, cinematografie, televiziune, radio, creație literară, etc. Prin harul și dăruirea ce l-au caracterizat, prin puterea de a trece instantaneu de la o ipostază la alta, prin mimica și vocea lui inconfundabilă, Toma Caragiu a abordat toate genurile artistice-comedie, dramă, tragedie, burlesc, vodevil, estradă, revistă, musical, realizând creații de geniu, care și acum sunt agreate de publicul de toate vârstele.. Pe lângă rolurile memorabile interpretate la toate teatrele pe unde a trecut, punându-și peste tot amprenta sa inegalabilă, Toma Caragiu ajucat și în numeroase filme artistice de mare succes la public, din care amintim: ”Nifonul Roșu” (primul în 1955), seria ”Haiducilor”, serialele ”Urmărirea” și ”Un august în flăcări”, ”Bariera”, ”Explozia”, ”Ciprian Porumbescu”, trilogia ”B.D”, ”Operațiunea Monstrul”, ”Gloria nu cântă”(realizat de Alexandru Bocăneț și terminat cu puțin timp înainte de decesul lor), toate de mare valoare și largă audiență. Dar, filmul de căpătâi al lui Toma Caragiu este ”Actorul și Sălbaticii”, apărut în 1975, în care acesta joacă magistral rolul lui C. Tănase (”Caratase”), creatorul Revistei românești din epoca interbelică. Filmul înfățișează lupta reală a directorului Teatrului de Revistă cu cenzura regimului totalitar din România, acțiunea fiind plasată în perioada ascensiunii hitlerismului, dar prin măiestria interpretării personajului principal, a construit o ”metaforă subtilă”, publicul înțelegând critica acidă la adresa dicaturii, indiferent de vremuri. La realizarea acestei capodopere cinematografice, un aport substanțial și-a adus și ansamblul artistic al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, cu care Toma Caragiu s-a armonizat perfect. O altă mare realizare artistică a lui Toma Caragiu a fost rolul căpitanului de miliție Panait, din seria ”B.D”, pe care l-a întruchipat magistral.

”Brigada Diverse” a existat în realitate, funcționând la nivelul Serviciului Judiciar al Miliției Capitalei (până în 1983 când a fost desființată de colonelul de hidoasă amintire Marin Bărbulescu). Într-adevăr, se ocupa de ”mărunțișuri”, dar prin profesionalismul polițiștilor care o compuneau se ajungea și la elucidarea unor cazuri complexe, aspect bine surprins în filmulinspirat așadar din realitate. Rolul era pretențios, motiv pentru care, adesea Toma Caragiu se ”documenta” atent la fața locului, ”în teren”, cum s-ar zice, ”la cald”, astfel explicându-se măiestria cu care și-a interpretat personajul (o știu din proprie experiență, cunosc mult mai multe amănunte, dar despre acestea, poate cu alt prilej). De la Toma Caragiu ne-au rămas în memorie replicile antologice din scheciurile de televiziune (în special de Revelion) precum ”Așa-i în tenis”, ”Șopârlița Liberă” sau ”N-am găsit altă rimă” (împreună cu Mircea Diaconu). Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii române păstrează la loc de cinste piesele de teatru radiofonic și emisiunile umoristice, în care Toma Caragiu a avut de asemenea prestații de excepție. Văzând și revăzând filmele, piesele de teatru, aparițiile televizate ale lui Toma Caragiu, ne întrebăm cum a putut încăpea atâta geniu artistic într-un singur om, dar știm că în spatele talentului și carismei date de Dumnezeu, au stat multe ore de muncă asiduă, plină de greutăți și vicistitudini, dublate de o sensibilitate aparte și o pasiune mistuitoare. Încercând a desluși tainele lăuntrice ale conduitei sale generaleajungem la caracterizarea colegului său de scenă, Ion Caramitru, care spunea:”Sub aspectul lui masiv, bonom și puternic, se ascundeun suflet foarte delicat.” Una din cele mai reușite și fidele prezentări ale imensei sale personalități o găsim în cartea maestrului Geo Călugăru ”Toma Caragiu-”Magicianul„ (apărută în 2006) care a izbutit să surprindă cu precizie ”feeling-ul” său, lucrare din care cităm:

”Toma Caragiu care deși i-a făcut pe oameni să râdă, uneori în hohote, era de o tristețe incurabilă(…). Ca actor era obsedat de rolul de clovn, pe care-l jucase de multe ori (…) îi plăcea mult să trăiască, răzând cu un ochi și lăcrimând cu celălalt… A părăsit scena când aplauzele erau la apogeu.”

Într-adevăr, Toma Caragiu a părăsit tragic scena vieții, în plină glorie artistică, la 4 martie 1977 când cutremurul catastrofal l-a prins în locuința sa, din blocul ”Colonadelor” (împreună cu Alexandru Bocăneț), fiind găsit sub dărămături, după 6 zile și înmormântat pe 11 martie, la cimitirul ”Bellu”, din Capitală. A lăsat în urmă multe regrete și o operă artistică inegalabilă, imposibil de rezumat, în câteva rânduri, ale paginii revistei noaste.

Horațiu Măndășescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

UNITER în căutarea teatrului pierdut

Pe măsură ce luăm distanță față de salutul originar al vieții, rostit în toate limbile …

FEMEIA PREZENTĂ ÎN MUZICA UȘOARĂ ROMÂNEASCĂ

Întotdeauna de 1 și 8 martie ne amintim cu drag de mamele, soțiile, fiicele, surorile, …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

10 − four =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: