Un proiect cultural aromân – Muzeul „ Gheorghe Celea” din comuna Mihail Kogălniceanu

În septembrie 1940, când cele două județe din sudul Dobrogei sunt cedate Bulgariei pe baza unui tratat politic, aromânii sunt recolonizați în județele Constanța și Tulcea, dar și în județul Ialomița sau în alte locuri. Aromânii au cunoscut o altă experiență socială fiind nevoiți să-și lase agoniseala în Cadrilater și să înceapă o nouă viață în satele pe care le părăsiseră bulgarii și germanii. Familiile au luat din Cadrilater ce au putut încărca în câte o căruță sau în două trei desagi tezaurul pe care îl păstraseră cu sfințenie de la părinții, bunicii și străbunicii lor.

Mai ales grămostenii și fărșeroții care fuseseră grupați în mase compacte în procesul de colonizare. Grămostenii în satele Râmnicu de Jos și Sinoe din județul Constanța, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Beidaud, Camena, Ceamurlia de Sus, Stejaru, Lăstuni, Panduru și Sarighiol de Deal din județul Tulcea. Grupurile de fărșeroți au fost colonizate în comunele Cogealac, Mihail Kogălniceanu, Mihai Viteazu și Poiana din județul Constanța. Din grupul fârșeroților putem reține faptul că familiile care au compus comunitatea au adus multe elemente de cultură materială și spirituală cu specific aromânesc pe care l-au conservat și expus într-o formă de artă.

În comuna Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a fost înființată Fundația „Mușata Armână” (Frumoasa aromână) ca o formă de promovare și de conservare a tezaurului aromânesc care exista în comună. Fundația „Mușata Armână” a fost înființată de profesorul Willibald Wisoşenschi descendent al unei familii de origine poloneză. Familia domnului Wisoşenschi este foarte implicată în conservarea și promovarea culturii aromâne, una din fiicele domnului Wisoşenschi este cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din structura Academiei Române.

Soția profesorului Wisoşenschi, Elena, profesoară la rândul ei, este de origine aromână și a contribuit în mod substantial la conturarea unui patrimoniu de obiecte care sunt expuse în muzeul din comuna Mihail Kogălniceanu. Înființat în anul 2006 Muzeul Etnografic „Gheorghe Celea“ este situat în comuna cu același nume și este singurul muzeu din România care reunește exponate aparținând comunității aromânilor din Dobrogea.

Originalitatea acestui demers cultural constă în culegerea inventarierea și organizarea în colecții distincte a singurului muzeu al aromânilor, un spaţiu cultural unic şi factor de revitalizare a limbii și a culturii identitare. Compartimentat pe diferite secţii, muzeul adăposteşte obiecte de inventar și industrie casnică, obiecte pentru decorul interior tradiţionale lucrate manual din lână. În economia exponatelor a fost creată o secţie cu produse culinare tradiționale specifice culturii gastronomice a aromânilor. În secţia textilă, vizitatorii pot vedea întregul proces de prelucrare a lânii, de la tunsul oii, până la realizarea cuverturilor cu motive tradiţionale aromâne.

Numele muzeului revendică memoria aromânului Gheorghe Celea, militant pentru cauza emigrării din spațiul balcanic pe pământ românesc. Gheorghe Celea a fost unul dintre negociatorii care au reprezentat curentul emigrării către România al comunităților aromâne începând cu anul 1925. Fundaţia Culturală „Muşata Armână” consideră demersul de a construi un muzeu al aromânilor ca fiind o datorie intrinsecă a omagiului și a cinstirii memoriei bunicilor și stăbunicilor care au suportat greutățile generate de fenomenul colonizărilor și așezarea pe pământ românesc. Reprezentanţi ai latinității orientale, aromânii au creat din perspectivă culturală un tezaur unic care a avut diferite influențe ale comunităților din spațiul balcanic.

Enache TUȘA