UTA – Prima campioană a provinciei – 80 de ani

Din inițiativa și sub patronajul baronului Francisc Neuman, în ziua de 18 aprilie 1945 s-a înființat “pe lângă Industria Textilă Arădană. S.A din Arad, o asociația sportivă cu denumirea – Asociația Sportivă a Angajaților Industriei Textile Arădene S.A – prescurtat I.T.A”. Câștigătoare detașată a campionatului orașului Arad (1945-1946), ITA a dobândit dreptul de a participa – alături de alte 13 echipe din țară – la ediția inaugurală (1946- 1947) a campionatului Diviziei “A” desfășurată după cel de al Doilea Război Mondial.

În calitate de președinte, patron și finanțator, baronul Francisc Neuman (1945-1948) a investit masiv în achiziționarea de jucători de certă valoare sportivă națională și internațională (din Cluj, Oradea, București, Ungaria etc.), astfel că în primele două ediții ale campionatului național (1946-1948), ITA “a defilat”; în prima ediție, a câștigat-o față de echipele de pe podium, Carmen București și CFR Timișoara, cu 11 puncte avans, iar în următoarea a realizat un dublu record care “stă în picioare” de opt decenii: echipa a marcat 129 de goluri iar atacantul Ladislau Bonyhadi este goalgetter absolut al României: 49 de goluri.

De asemena, finanțatorul considerând că pentru obținerea unor performanțe fotbalistice se impune amenajarea unui teren cu tribune, conform unui model din Anglia, “a aprobat un fond de un miliard și jumătate pentru construirea unui stadion olimpic la Arad” care a fost inaugurat în ziua de 1 septembrie 1946 cu ocazia primului meci ITA – Ciocanul București (scor 1-0, a marcat Petschovski) la care a fost prezent președintele Consiliului de Miniștrii, dr. Petru Groza.

Iată acum un palmares al echipei. Campioana României: 1947, 1948, 1950, 1954, 1969, 1970; vicecampioana României: 1972; câștigătoarea Cupei României: 1948, 1953; finalista Cupei României: 1950, 1966; sfert-finalista Cupei UEFA, 1972.

Comentând succint palmaresul menționat mai sus, o concluzie se impune: timp de opt ani (1946-1954), echipa textilistă arădeană a dominat Campionatul Național de Fotbal al României, iar peste un deceniu și jumătate, a revenit în fruntea acestuia, câștigându-l în două ediții consecutive (1968-1970). În ediția 1971-1972 a participat la Cupa UEFA, eliminând formații cunoscute din fotbalul european din țări precum Austria, Polonia și Portugalia, calificându-se până la faza optimilor de finală.

Într-un clasament all time al primei divizii alcătuit de Revista “Sport Magazin”, Ediția 3 (1.09.2008), compus din 86 de echipe, UTA se află pe un onorant loc 12, cu 38 de prezențe în 1.071 de jocuri disputate, iar până în vara anului 1979 a fost singura formație din România prezentă numai în Divizia “A”. În existența ei “octogenară”, ITA, Flamura Roșie Arad, FC, FCM, CSM, UTA II, cunoscută în fotbalul românesc sub numele “Bătrâna Doamnă” – pentru jocul ei elegant și spectaculos – a cunoscut atât culmile gloriei, precum și umilitoare înfrângeri. Cea mai senzațională victorie la nivel european și intercontinental o reprezintă eliminarea, la Arad, în ziua de 30 septembrie 1970, a echipei Feyenoord Rotterdam, campioana Europei și câștigătoarea Cupei Intercontinentale.

A fost în opinia antrenorului echipei oaspete “a opta minune a lumii!”. În toamna anului 1969, în aceeași competiție europeană, UTA “a simțit un cutremur de gradul 8!” (1-2 la Arad și 0-8 la Varșovia, cu Legia) și aceasta deoarece la meciul din deplasare, “medicul echipei ar fi greșit mâncarea, ori a încurcat… vitaminele și a dereglat echipa!”. Arad, 10 iunie 1979, UTA – Gloria Buzău, un meci de “care pe care” pentru a rămâne în “înalta societate” oaspeții au câștigat cu 1-0, iar UTA – dupa 33 de ani – a “plecat la matineu”, adică în Divizia “B”.

A fost începutul… sfârșitului. Au urmat aproximativ trei decenii, un adevărat “naufragiu” în diviziile “B” și “C”, ba chiar în prima ligă județeană arădeană, pentru ca în vara anului 2013 să facă ceea ce ITA săvârșise în Campionatul Districtual al Aradului, 1946. În opt decenii ITA/UTA “a livrat” echipei naționale peste 50 de jucători dintre care amintim: Petschovski, Pârcălab, Farmati, Coraș, Băcuț I., Domide, Koszka, Coraș ș.a.

În luna decembrie a anului 1999, la împlinirea unui veac de fotbal românesc, a fost oranizată o amplă anchetă pentru a se stabili care sunt cei mai buni 10 fotbaliști ai secolului XX. Iată textiliștii: Helmuth Duckadam, portar, locul 6; Farmati, fundaș-stânga, locul 10; Koszka, mijlocaș defensiv, locul 7; Băcuț I., același post, locul 8; Broșovski, mijlocaș-stânga, locul 8; Petschovski, coordonator, locul 3; Mulțescu, același post, locul 6; Pârcălab, vârf 2, locul 2; Domide, același post, locul 5.

În concluzie, ITA/UTA a fost și rămâne în secolul XX al fotbalului românesc nu doar o remarcabilă, constantă, apoi intermitentă prim divizionară, ci mult mai mult: “o idee, o simfonie în roșu și alb”, o animatoare a spiritului fairplay, înfăptuindu-se astfel ceea ce scriitorul Ernest Hemingway a scris: “Sportul te învață să câștigi cinstit și să pierzi în mod demn, te învață, deci, într-un cuvânt, ce este viața”.

Haide UTA! UTA! Arad!

Ioan Pascal