Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM / Vasile Veselovski

Vasile Veselovski

Un compozitor de legendă

Vasile Veselovski (18 decembrie 1925, comuna Găvana, județul Arges – 4 ianuarie 1998, București) a fost fără îndoială unul din cei mai cunoscuți, îndrăgiți și reputați compozitori români din toate timpurile, o mare personalitate a muzicii ușoare autohtone, care a lăsat patrimoniului cultural numeroase șlagăre nemuritoare precum “Strada Speranței”, “Merit eu”, “Cânta un matelot” și multe altele.

Din fragedă tinerețe, Vasile Veselovski a început să cânte la balalaică și alte instrumente, vocal în corurile școlilor ce le-a urmat și chiar în biserici. În 1952 a absolvit Conservatorul din București și, după unele activități în diverse funcții publice (printre care și cea de secretar muzical la teatrul “Constantin Tănase”), din 1963 s-a dedicat exclusiv compoziției, ajungând membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Dotat cu un har și o sensibilitate aparte, Vasile Veselovski a creat un stil original, caracterizat printr-o linie melodică agreabilă, ușor de fredonat și reținut, o armonie perfectă între muzică și text, de un parfum românesc discret, ritm adecvat, majoritatea cântecelor sale devenind repede șlagăre. “Stilul Veselovski” – cum l-a definit muzicologul Octavian Ursulescu în “Cuvântul înainte” la lansarea albumului de compozitor “Strada Speranței” – a dominat muzica ușoară românească timp de mai bine de patru decenii. De-a lungul prestigioasei sale cariere, Vasile Veselovscki a colaborat cu numeroși textieri de valoare printre care Constantin Cârjan, Aurel Storin, Jack Fulga și mai ales bunul său prieten Mihai “Puiu” Maximilian (soțul Stelei Popescu), cu care a scris peste 200 de cântece și mai mult de 50 de spectacole muzicale și de revistă. În decursul timpului, a încredințat melodiile sale celor mai îndrăgiți și “în vogă” interpreți ai muzicii ușoare românești dar și unor tineri în curs de afirmare care mai târziu au confirmat, făcând din piesele sale șlagăre de neuitat. Printre soliștii care i-au interpretat piesele, amintim pe: Doina Badea, Corina Chiriac, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Aida Moga, Constantin Drăghici, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Alexandru Jula, Nicolae Nițescu, Gică Petrescu ș.a. Primul cântec de succes compus de Vasile Veselovski datează din 1954 și se intitulează “Îmi spusese mie luna”, după care au urmat șlagăre de mare popularitate, printre care (în ordine cronologică): “O chitară cânta”, “Ne cheamă ritmul să dansăm”, “Tu”, “De ce nu ești ca-n prima zi?”, “Cu tine râd, cu tine plâng”, “Luna la Mamaia”, “Cânta un matelot”, “Lună, dă-mi o scară de mătase!”, “O mască râde, o mască plânge”, “Merit eu?”, “Taci”, “Nu te las, măi tinerețe”, “Îți mulțumesc”, “Strada Speranței”, “Ionică, Ionică”, “Și m-am îndrăgostit de tine”, “Dragă toamnă” etc. Dintre numeroasele spectacole muzicale și de revistă, îndeosebi de la teatrul “Constantin Tănase” și din grădina “Boema” din București, dar și de la teatrele din Deva, Constanța (Fantazio), Galați, Pitești ș.a, exemplificăm (tot în ordine cronologică): “Băieții de la mansardă” (1957), “Scandal la Boema”, “Vivat revista”, “Femei, femei, femei”, “Pardon, scuzați, bonsoar”, “Nevestele vesele din Boema”, “Steaua, stelele și Boema”, “Bună seara, Boema”, “Bonsoir cabaret”, “Care de ași”, “Hohote în paradis”(1996) etc. Toate au avut un succes răsunător. Ca specialist în domeniu, reputatul compozitor era adesea solicitat să facă parte din jurii la concursuri naționale și internaționale, îndeosebi la Festivalul de la Mamaia (unde, în 1976 subsemnatul am avut onoarea de a-i fi “secretar”) și de asemenea, a însoțit sau condus delegațiile României la manifestări muzicale din străinătate. Dincolo de nenumărații prieteni, Vasile Veselovscki a avut și o familie frumoasă care-i păstrează vie memoria și spiritul, iar melodiile sale nemuritoare sunt cântate și azi cu mare plăcere și succes.

Horațiu Măndășescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Câteva succese ale filmului românesc

Voi puncta câteva succese ale cinematografiei românești din lumea Filmului Internațional: Filmul lui Corneliu Porumboiu: …

In memoriam – Mircea Albulescu

Mircea Albulescu s-a născut în București, la 4 octombrie 1934 într-o familie de intelectuali. In …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 + 11 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: