Academia Română – Donația

Amprenta asupra dezvoltării unei comunități, structurii sociale sau economice, asupra unei organizații culturale, științifice sau ideologice este pusă în mare parte de suportul financiar, material și filantropic alocat pentru asigurarea funcționării acesteia, îmbogățirea patrimoniului și perpetuarea valorilor asumate.Donațiile concretizate sub forme materiale sau financiare făcute din mici contribuții ce au constituit “sfere personale de cultură, artă, cunoaștere, biblioteci, proprietăți în case, terenuri”, reprezintă adevărate binecuvântări dăruite din proprie initiațivă și Academiei Române, cu adâncă recunoaștere și apreciere pentru valoare și acțiunile ei.În acest sens stă ca exemplu constituirea Patrimoniului Academiei Române, cu donatorii și donațiile care au permis acesteia continuitatea, dezvoltarea, abordarea unor teme și proiecte culturale și științifice de importanță națională.În viaţa popoarelor există personalităţi emblematice, care îşi pun amprenta asupra dezvoltării unei întregi epoci, se spunea în comunicatul Sesiunii ştiinţifice omagiale „Regele Carol I. 175 de la naştere – 100 de ani de la moarte“ din 6 octombrie 2014, în Aula Academiei Române, „REGELE CAROL I ÎN ACADEMIA ROMÂNĂ”, susținută de Acad. Ionel – Valentin Vlad. Academia Română a fost una dintre instituţiile care s-au bucurat de o mare atenţie şi de sprijinul Regelui Carol I, din 15 septembrie 1867, fiind cel dintâi membru de onoare şi protector al instituţiei academice. Dicţionarul limbii române început în urmă cu aproape 150 de ani a fost una din iniţiativele Regelui iar apoi în 1893, a susţinut material apariţia celor 6 volume ale sintezei lui A. D. Xenopol, Istoria românilor în Dacia Traiană.Actul donației este reglementat din 24 august 1867, când se aprobă Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române, „cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”, „corp independent în lucrările sale de orice natură”, statut format din trei secţiuni şi organizația alcătuită din membri actuali, corespondenţi şi onorari, precum şi din membri donatori. În 7 august 1871, se aprobă publicarea unui catalog al tuturor cărţilor oferite Bibliotecii Societăţii Academice Române, cu menţionarea numelor donatorilor. Donațiile au permis, înfiinţarea de premii, cu care s-au distins, de-a lungul anilor cu deosebire lucrări din domeniul literaturii, istoriei, arheologiei, geografiei şi dreptului. Ulterior vom vedea că au apărut donații consistente, în bunuri, locații administrative care vor contribui la îmbogățirea patrimoniului Academiei Române.Direcţia Patrimoniu, Serviciul Recuperare Patrimoniu și Serviciul Administrare Patrimoniu sunt serviciile dedicate administrării acestui patrimoniu bogat, valoros, reprezentativ alături de Fundaţia “Patrimoniu”.Efortul de recunoaștere a actului de donație este răsplătit prin respectarea și valorificarea conform actelor donației, testamentelor dar și prin înscrierea în volumele dedicate și încadrarea în categoriile de donatori.Un prim document de referință îl constituie volumul Patrimoniul Academiei Române, Donatori și donații, 1860-1948, editat de Editura Academiei Române și redactat de Dorina N. Rusu, apărut în anul 2008.În cele peste 1.000 de pagini sunt prezentate date despre circa 230 donatori și donații precum și 30 testamente redactate dar neacceptate. Acest număr a crescut iarăși după 1948, an cu decizii fatale pentru instituția reprezentativă a țării.Constituirea Fondului Alexandru Ioan Cuza și donațiile Fondului grecesc Zappa, constituit prin testamentul lui Evanghelie Zappa în 30 nov. 1860 au premers acțiunilor de donație, constituind primele “sfere de lumină spirituală și materială”, urmate ca exemplu de Regii Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea. În 1931, acesta din urmă având ca profesor pe Nicolae Iorga și participând la Universitatea de vară de la Vălenii de Munte a constituit prin donație un fond de sprijin dedicat unor premii acordate de Academia Română.Însăși motivațiile din actele de donație constituie adevărate lucrări literare iar lista donatorilor dintre personalitățile vremii a crescut masiv ca număr și valori donate în bani, cărti, alte valori, bunuri imobile.Donațiile au contribuit la întregirea Patrimoniului cultural mobil și la mărirea valorii titlurilor financiare apreciate astăzi la circa 3 miliarde de euro.Patrimoniul cultural mobil conține colecții de artă: George Oprescu, Victor Eftimiu, George Călinescu, Emanoil Pantazi, Aurel Avramescu, de Artă Apuseană în Muzeul Minovici, de artă populară în muzeul Maria Bâscă.Astfel donațiile s-au concretizat în peste: 375 lucrări de pictură românească, câte 40 lucrări sculptură românească și străină, peste 100 lucrări de grafică, peste 350 icoane, circa 200 piese mobilier european, sute de lucrări de artă populară, 300.000 piese numismatice, etc.

GALERIA DONATORILOR DE PLATINĂ
1. Evanghelie ZAPPA (1800-1865)
2. Alexandru Ioan CUZA (1820-1873), membru post-mortem al Academiei Române
3. Regele CAROL I (1839-1914), membru de onoare al Academiei Române
4. Regele FERDINAND I (1865-1927), membru de onoare al Academiei Române
5. Regele CAROL al II-lea (1893-1953), membru de onoare al Academiei Române
6. Maria D. DUMITRESCU-MAICAN
7. Ecaterina-Violeta MAICAN8. Paulina de HESSENSTEIN (născută MAICAN)
9. I. Em. PALLADY
10. Tache Petre ANASTASSIU (1836-1900)
11. Iuliu MOVILĂ (1873-1953)
12. Jaques M. ELIAS (1844-1923), membru post-mortem al Academiei Române
13. Vasile ALEXANDRESCU-URECHIĂ (1834-1901)14. Alexandrina și Alexandru Al. BELLU15. Olga și Alexandru OTETELIȘANU
16. Gen. Henri Mathias BERTHELOT (1861-1931)

GALERIA DONATORILOR DE AUR

1. Episcopul Buzăului Dionisie ROMANO (1806-1873)
2. Alexandru ODOBESCU (1834-1895)
3. Gen. Constantin NĂSTUREL-HERESCU (1796-1874)
4. Ioan Costache AGARICI (1825-1895)
5. Elena și Ioan OTTETELEȘANU (1795-1876)
6. Elena I. DALLES (1849-1921)7. Elisa I. BRĂTIANU (1870-1957)
8. Ilie E. TORONȚIU – Tipografia „Bucovina”
9. Alexandrina I. GHICA
10. Ing. Dumitru FURNICĂ-MINOVICI (1897-1982)
11. Ion CÂMPINEANU-CANTEMIR12. Emilia V. BAROZZI13. Dumitru SIMIONESCU-RÂMNICEANU
14. Matilda M. MORA

Terenurile agricole și silvice în suprafață de mii de hectare provin din donații și întregesc patrimoniul instituției.În semn de recunoștință și apreciere s-a creat și o ierarhie a donatorilor. Spunem că în semn de respect și apreciere fiindcă se află afișată pe panouri mari inclusiv în holul principal al clădirii Academiei Române.Donatorii de Platină, Aur, Argint și Bronz, sunt enumerați și evidențiați pentru urmașii lor și istorie. Lista donatorilor de platină începe cu Evanghelie Zappa, Regele Carol I, Regele Ferdinand I, Regele Carol II și este încheiată de Generalul Henri Mathias Berthelot. Acesta din urmă avea o proprietate (moșie și teren agricol) primită de la Regele Ferdinand și Regina Maria, ca semn de recunoștință pentru contribuția armatei franceze la eliberarea României. Decizia a fost să fie donate Academiei Române și astăzi valorificate, iar denumirile conacului și localității din Țara Hațegului provin de la numele generalului francez Henri Mathias Berthelot. Locația permite astăzi organizarea de acțiuni culturale, evenimente, cazare. Donația trebuie privită și ca un mecanism de conservare, de păstrare a universului creativ și de viață a personalității donatoare, dar și de sprijin al fundațiilor sau instituțiilor care continuă aceste tradiții și care prin grija, aprecierea și activitatea lor transmit mai departe acest patrimoniu creativ, de cunoaștere, bogății spirituale și materiale acumulate pe parcursul vieții lor.Conservarea patrimoniului alcătuit din aceste donații, valorificarea, digitalizarea și organizarea unui muzeu al Academiei Române sunt și rămân noile provocări ale prezentului. Academia, prin istoricul, experiența și membrii săi poate conserva și utiliza cu succes donațiile primite și transmite cunoștințele, valorile și spiritul acestora și generațiilor viitoare.Galeriile donatorilor Academiei Române consfințesc aprecierea acordată acestui for de cunoaștere și cercetare iar muzeele, casele memoriale, Biblioteca și Editura, institutele de cercetare, conservă și valorifică aceste donații.În lista donatorilor găsim personalitățile vremii, oameni de cultură, știință, arte dar și multe nume de scriitori, poeți și bineînțeles politicieni. De la simpli admiratori până la personalități, donațiile și testamentele sunt analizate și este luată decizia de acceptare conform regulamentelor și cutumelor academice.Donația este astfel transformată într-un act de înaltă apreciere pentru ambele părți, donator și beneficiar al donației. Către cine este direcționată este numai decizia donatorilor dar sperăm că beneficiar va fi nația română.

Viorel Gaftea, Secretar științific, Secția știința și tehnologia informației