ACASĂ / ARTICOLE / CREAȚII LITERARE / Creatii literare – GIM LAURIAN

Creatii literare – GIM LAURIAN

GIM LAURIAN

Născut în Romania, ochiul ancestral al omenirii, la 15 mai 1949, comuna Rociu, judeţul Argeş, scriitor, profesor, editor, absolvent al Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti, director artistic al revistei „Poezia – Şcoala de la Bucureşti” – 1993. Publică în diferite ziare şi reviste, cronici, eseuri, articole, poezii, meditaţii filosofice, epigrame. Este prezent în antologii (Rumano Poemoj) în limba esperanto, California, USA, 1990, Ţie Doamne – Amurg sentimental, 2000.
Debut – Cenaclul literar Nicolae Labiş, condus de scriitorul Eugen Barbu. Redactor la revistele Paradox şi Dor de dor. Premii – USR la Festivalul de literatură – Moştenirea Văcăreştilor, Premiul Special al Juriului din Piteşti – Argeş, 1986.
Medalia de aur ABI, USA, 2002.
Volume – Exil în viitor, 1999; Eminescu şi Descartes – Introducere în filosofia comunicării, 2000; Un soldat iese din rând, 2004; Supersignol, 2006; Poeme plovdivine, 2007; Şahul reginei, 2008, Eminescu e stema prezentului continuu, 2014, Sarmizegetusa sonetelor secolului al XXI-lea, 2017.
Poemele şi studiile au primit recunoaşterea valorii lor literare de către personalităţi de prim rang ale culturii române. Din 31 august 2013 este onorat cu Titlul de Fiu al Argeşului şi al Muscelului.

 

SONETUL IUBIRII
Catifelându-și fruntea, Apollo cel vestit
Sare din lumea lui cu lira în spinare,
Precum ostașul ține în baionetă un soare,
Ce-așează al nostru har să dea de-un infinit.

Serenitatea-i fu adolescenţa, care,
Aprinsă de dreptate, ea arde-ntr-un pomet,
Cealaltă jumătate îl doare pe poet,
Născându-te din ce în ce mai mare

Înveșmântate imnuri și ode triumfale
Sunt lacrimi adunate în pocale;

În rest poetul petală e, tumult.
Dar vezi, sonetul vrea să-ți spună
Nu „Leka noșt!”, ci „Noapte bună!”
Esențele iubirii… Chiar mai mult!

DE DOR DE ÎNGERI
De dor de îngeri spre raiul ne-mpietrit
Domnesc peste corole, peste primăvară
Și mă privesc în tarabosteși către țară;
Măr de icoană cu trupul spovedit.

Sunt fericit ca Domnul osândit
Ori ca poetul care scrie-ntâia oară
Dumnezeiescul vers, ce te-nfioară,
Reprezentând neantul netopit.

Hristoși de bici, de cer și de abis,
Noi toți țintim să fim acolo,
Căci este scris: Există-un Paradis!

Chiar Dumnezeu, El Însuși e-o dovadă:
Punând în mână raze lui Apollo,
Când îngerii-și rup aripa-n zăpadă.

L-AM RĂSTIGNIT, BĂTUT ÎN CUIE
L-am răstignit, bătut în cuie,
Surpând imperiul din marele atom,
Ca să se simtă cerurile-n om
Cu chipul de netrebnică statuie.

Dar El e crucea care suie
Neantul sub povara mântuirii,
Ce-aprinde din călău mortul iubirii,
Duhovnicit de imnul-ce învie.

Și îngerii au spus într-o ninsoare:
„El n-are timp, ci aripi la picioare!”
Și-au scormonit în mine un Iisus,
Poetul peste iarbă și rubine,
Iubirea dintr-o muză și o pâine,
Care curgea tot mai adânc în sus.

SCRISOARE LUI MIHAI EMINESCU
Sentimentele ne sunt niște luceferi,
Au stârnit iubitei starea curioasă;
Ești Mihai ca trena de mireasă
Pater Patriae printre atâția nuferi.

Secolii electrici îți oferă-n dar,
POEZIA multe mai vie decât mâna,
Scot aripi din fusul meu orar
Zei al lumii, învățând Româna.

Tu ne aperi Țara și conturul ei
Mai presus de toate locul de iubit,
Iambii suitori și florile de tei.

Ca și mierea care s-a topit,
I-ai dat timpului pereche de scântei;
Iliadelor, sfârșit și nesfârșit.

SONETUL UNIRII
Visam Calea Lactee și-o Unire,
Ascuns-adânc în suflteul zidit,
Cal alb intrând în veșnicii de mit,
Cum trece peste Dacia un mire.

Ca pe-o icoană veche te-am zărit
Alături de Zamolxe cel subțire
În cei ce-n respirări au pus zidire,
În Eminescu cel ce te-a-nnoit.

Ianuarie milenar îl ia pe Cuza
Și îl așază trăirilor curate
Să-l însoțească exilului cu muza

Și toți acei ce duc o carte-n spate,
Convinși că datoria-i o onoare,
Ducând rotundul țării în spinare

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Creatii literare – GIGICA IVONETTE PEPTĂNARU

GIGICA IVONETTE PEPTĂNARU Gigica Ivonette Peptănaru s-a născut la Giurgiu, județul Giurgiu, în anul 1958. …

Creatii literare – ION BORODI

ION BORODI S-a născut în municipiul Sighetul Marmației, județul Maramureș, în data de 7 iulie …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

14 + three =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: