POLUAREA BUCUREŞTIULUI

POLUAREA BUCUREŞTIULUI

După cum intuiți, Bucureștiul, prin comparație cu alte orașe, este un oraș poluat. Este capitala șantierelor întârziate, care generează praf de ciment, al mașinilor parcate pe spațiul verde din jurul blocurilor, deteriorându-l, al terenurilor lipsite de vegetație, al mașinilor second-hand cu grad mare de poluare, al construcțiilor abandonate, al depozitelor de deșeuri necontrolate, al vegetației moarte, dar și orașul cu foarte puțin spațiu verde pe cap de locuitor.
Bucureștiul are mari probleme cu poluarea, unde praful, adică particulele mobile numite PM10 îi îmbolnăvesc pe oameni. În plus, aceste particule nu conțin doar materie inertă, ci au adesea suprafețe active, care generează radicali liberi, creând asupra plămânului un stres, un proces oxidativ similar cu cel produs de fumat sau de îmbătrânire.
Praful de pe stradă, noxele de la centrale termice și industriale, combustia de orice fel, traficul, șantierele neprotejate, toate devin surse de pulberi în suspensie, cu cât mai mici cu atât mai periculoase. Se știe de mult că expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine crește mortalitatea și riscul de boli cardiovasculare.
Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metru cub în 24 de ore, dar care nu trebuie să depășească 35 de zile dintr-un an, este depășit aproape zilnic în București.
Aceste depășiri au condus la inițierea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru București. La sfârșitul lunii ianuarie, 9 state europene, între care și România, au fost chemate la Bruxelles pentru a-și prezenta planurile de reducere a poluării.
Capitala României se situează pe primul loc în topul celor mai poluate orașe din Europa, deoarece problemele de poluare identificate sunt multiple. Depozitele controlate sau necontrolate de deșeuri sunt o sursă majoră de poluare a Bucureștiului. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute și cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor controlate, de la periferia orașului, în care nu se practică exploatarea pe celule și acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versanții depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafață contribuie la poluarea acestora cu substanțe organice și suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deșeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitrați și nitriți, dar și cu alte elemente poluante.
Din cauza lipsei de civilizație, a pedepselor prea mici, dar și din cauza funcționarilor pe care îi plătim, din diverse instituții ale statului, cu atribuții pe salubrizare, pentru a ne asigura un mediu sănătos și nu fac mare lucru, munții de gunoaie din oraș sunt o altă sursă de poluare. În acest caz, colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor ridicate de pe domeniul public sau privat este soluția pentru reducerea poluării aerului, solului, apei și reducerea impactului manifestat sub forma modificărilor de peisaj.
Poluarea aerului ca urmare a utilizării combustibililor solizi pentru încălzirea spațiilor rezidențiale individuale este o altă formă de poluare întâlnită în București și care poate fi tratată prin instalarea sistemelor de energie termică din surse regenerabile, dar și pe gaze.
Gradul redus de utilizare a transportului nepoluant, lipsa modernizării și dezvoltării parcului de mijloace ecologice și a infrastructurii necesare precum și numărul mare de autovehicule care depășesc limitele de noxe admise sunt factori care reîntregesc tabloul surselor de poluare. Valorile maxime de poluare înregistrate în București, în ultimii ani, sunt determinate în proporție de 90% de emisiile rezultate din traficul rutier. Chiar dacă în ultimii ani s-au realizat progrese deosebite în calitatea iluminatului urban, datorită în special ridicării nivelului profesional al firmelor de vârf, au apărut unele aspecte negative, care degradează calitatea ambientului urban, și altele care afectează securitatea circulației auto, a cicliștilor și pietonilor dar care determină la nivelul Capitalei poluare luminoasă.
Bucureștiul se confruntă în prezent, din ce în ce mai mult, cu degradarea peisajelor și locurilor prin urbanizare necivilizată sau sistematizare impropriu concepută, cu amplasarea de panouri publicitare pe clădiri, autobuze, cu cabluri supraterane de telecomunicații și energie electrică, ceea ce generează o nouă formă de poluare, poluarea estetică. Fiind un concept nou, va trece ceva timp până când lumea va înțelege efectele acestui tip de poluare și că înfrumusețarea orașului este o datorie morală a fiecărui cetățean care trăiește în această comunitate.
Dacă vrem ca Bucureștiul să devină o capitală europeană modernă, în care să ducem o viață sănătoasă, trebuie să ne gândim serios și să realizăm că trebuie să schimbăm radical lucrurile, să nu mai respingem propunerile specialiștilor, să acționăm împreună pentru a limita efectele poluării, să ne schimbăm în mod esențial obiceiurile și mentalitățile, la nivel de individ și de grup, oferind un exemplu de urmat.

Sociolog MARIA PETRESCU