ACASĂ / ARTICOLE / ECOLOGIE / Dezvoltarea autostrăzilor

Dezvoltarea autostrăzilor

România are puţin peste 86.000 de kilometri de drumuri şi, dintre aceştia, doar 747 sunt autostrăzi. Mai mult, circa 32.000 de kilometri sunt, de fapt, drumuri pietruite și de pământ. Nu este o greşeală, înseamnă puţin peste 36% din toată reţeaua de drumuri şi unele dintre ele sunt chiar drumuri naţionale. Cifra este cu atât mai îngrijorătoare cu cât infrastructura este principala cerinţă a celor interesaţi să aducă bani în România.Doi mari giganţi au unităţi de producţie în România: Renault, care a preluat complet uzina Dacia în 1999, şi Ford, care şi-a deschis în urmă cu un deceniu o fabrică la Craiova. Aproape 70% din cifra de afaceri a industriei auto autohtone este însă realizată de fabricile de componente şi subansamble, care s-au aglomerat în vestul ţării.Prin urmare, guvernele ar avea tot interesul să investească în infrastructură, fie că vorbim de transport, utilitaţi, energie sau telecomunicaţii. Un studiu al Forumului Economic Mondial arată că între 5 şi 25% din fiecare dolar investit în infrastructură se întoarce în economie.De asemenea, un studiu al PricewaterhouseCoopers a arătat că României i-ar trebui mai bine de 30 de miliarde de dolari ca până în 2025 să ducă reţeaua de drumuri la standardele întâlnite în Vest. Anul trecut, corpul de control al premierului scotea la lumină o realitate dureroasă: în doar cinci ani, statul a plătit peste 18 milioane de lei degeaba.Patru ministere, Ministerele Transporturilor, Energiei, Economiei şi Comunicaţiilor au contractat, în total, 92 de studii de fezabilitate, cu o valoare de aproape 93 de milioane de lei. Bună parte din sumă, 18 milioane de lei, s-au dus pe 29 de studii făcute, dar neutilizate vreodată.Cei mai mulţi bani pe documentaţii pentru proiecte care nu s-au mai realizat au fost cheltuiţi de Ministerul Energiei – peste 10 milioane de lei. În schimb, Ministerul Transporturilor, deşi a cheltuit mai puţin,

respectiv 7,24 de milioane de lei, a comandat cele mai multe studii de fezabilitate peste care s-a aşternut praful.Afacerea cu studii de fezabilitate este susţinută oarecum de lege: pentru că expiră în doar 24 de luni, hârtiile trebuie refăcute mereu, iar drumurile rămân doar un plan.Cel mai cunoscut astfel de exemplu este al autostrăzii Sibiu – Piteşti. Compania de Drumuri a făcut un studiu de fezabilitate în 2007 pentru care a plătit 11,2 milioane de lei. Apoi, în 2016, compania a reluat licitaţia pentru actualizarea documentaţiei pentru alte aproape 30 de milioane de lei.Un alt exemplu: drumul dintre Craiova şi Piteşti. Studiul pentru un drum expres, din 2007, a costat în jur de 58 de milioane de lei. Binențeles că pentru noua autostradă pe aceeaşi distanţă, aţi ghicit, e nevoie de un nou studiu.De parcă nu era de ajuns, în anii trecuți, aproape 550 de kilometri de autostrată pe hârtie îşi aşteptau studiile. Compania de drumuri promitea că, de data aceasta, drumul de la hârtie la teren va fi scurt.Între timp s-au cam schimbat conducerile şi, până la autostrăzile din vis, românii merg pe ceea ce au:10.000 mii de kilometri de drum naţional cu două benzi35.000 de mii de kilometri de drumuri judeţene33.000 de kilometri de drumuri comunale6.200 de kilometri de drumuri europene747 de kilometri de autostrăzi280 de kilometri de drumuri cu trei benzi1.820 de kilometri de drumuri cu patru benzi22 de kilometri de drum cu şase benzi.Poate aşa se explică de ce România ocupă doar locul 128 în ultimul raport privind calitatea drumurilor, emis de Forumul Economic Mondial. Țări precum Gabon, Ciad sau Zimbabwe stau mai bine.Plouă cu studii de fezabilitate și pentru traseul așa numitei Autostrăzi a Nordului. Cele trei loturi scoase la licitaţie pe sectorul unei părţi din Autostrada Nordului – de fapt, drumul expres Suceava-Baia Mare, au fost atribuite unor firme care urmau să realizeze studiile de fezabilitate. Aceste studii au ca scop determinarea de parametrii, condiţiile şi costurile proiectării şi execuţiei arterei rutiere. La fel ca ultimul segment al drumului expres Ploieşti-Suceava, Paşcani-Suceava-Siret, al patrulea tronson din AN, Baia Mare-Satu Mare-Petea, a fost lăsat la urmă. Și în acest caz, termenele de finalizare au fost prelungite.

Bătaia de joc a “studiilor de fezabilitate” continuă cu autostrada Comarnic – Brașov, care urma să treacă prin curtea Castelului Cantacuzino și pe la etajul 7 al unor blocuri. Explicațiile sunt multiple și toate țin de superficialitate, nepăsare, treabă făcută în bătaie de joc. Faptul că traseul Autostrăzii era trasat prin curtea unui imobil istoric ține de erorile celor care au întocmit studiul. În același timp, după ce proiectul a fost gata, autoritățile locale au continuat să acorde autorizații de construire exact prin locurile pe unde urma să treacă autostrada, fără să țină cont de proiect.Până la urmă, totul se traduce în alte amânări și alți bani dați pe studii de fezabilitate – boala administrației de transporturi din România în ultimii 30 de ani. Revizuirea studiului de fezabilitate pentru autostradă va dura doi ani – doi ani și jumătate, ceea ce înseamnă că începerea lucrărilor se amână iar pentru 2022 sau începutul lui 2023!Studiile de fezabilitate sunt, în România, o afacere din seria plantărilor de panseluțe sau schimbărilor de borduri. Se plătesc, la nivel național, sute de milioane de euro din bani publici pentru niște hârtii adesea inutile, făcute în bătaie de joc.Este de notorietate cazul noului stadion de la Craiova, al cărui studiu de fezabilitate inițial, făcut din pix, n-avea nicio legătură cu situația reală. Arena a trebuit reproiectată pe parcurs, iar constructorul a fost nevoit să aducă nenumărate modificări.Același lucru se întâmplă în foarte multe cazuri. Studiile de fezabilitate – și așa făcute de mântuială – nu sunt urmate de deschiderea șantierelor, astfel că, peste câțiva ani, când se pune din nou problema de a construi o autostradă sau un pod, e nevoie de alt studiu de fezabilitate, plătit cu alte milioane de euro. Apoi se schimbă din nou prioritățile și scenariul se repetă peste câțiva ani.În cazul Autostrăzii Comarnic – Brașov, aceasta nu a generat până acum decât hârtii, cheltuieli pe studii de fezabilitate și atât.Din păcate multe dintre proiectele de infrastructură desfășurate la nivel național au rămas doar la stadiul de studiu de fezabilitate deci putem spune că demararea acestor studii pentru mult promovata ”Autostradă a Nordului” nu înseamnă mare lucru dar măcar e un început … când și dacă se va finaliza vom vedea.Lipsa de strategie pe termen lung, penuria gravă de profesioniști în posturi cheie, heirupismul, bătaia de joc față de cetățeni și fuga constantă de răspundere dau cu piciorul unor șanse și unor poriecte de autostrăzi și condamnă regiuni întregi la subdezvoltare și izolare economică.

sociolog Maria Petrescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Centre de procesare a gunoiului menajer

Majoritatea deşeurilor, în special cele municipale, sunt colectate la grămadă. Amestecul celor reciclabile cu cele …

Efectele inundațiilor în România

Inundațiile, constituie fenomene naturale, componente ale ciclului hidrologic al Planetei. Ciclu natural deosebit de viguros …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

14 + 17 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: