Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM / MUSICALUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI

MUSICALUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI

Musicalul este un gen artistic complex, care presupune o poveste pusă în scenă pe o muzică agreabilă, ușor de reținut și fredonat, combinată cu dans, efecte sonore și de lumini, care fac un show atractiv, gustat de publicul de toate vârstele. Este rodul colaborării dintre textier (libretist), compozitor, artiști, cântăreți, dansatori, în care muzica este elementul esențial, de calitatea căreia depinde valoarea întregului spectacol.

Principalele ingrediente ale musicalului sunt dialogul spumos, umorul fin, melodia ritmată, dansul unduios, costumația și recuzita adecvată. În privința muzicii care , ț ș acompaniază scenariul, aceasta îmbracă mai multe genuri, de la vals și tangou la caffé-concert și până la melodii populare, majoritatea șlagăre internaționale de mare audiență. Musicalul modern s-a născut pe Broadway, epoca sa de aur fiind considerată perioada 1940-1960, când au fost montate spectacole celebre precum „My fair lady”, „West side story”, „Oklahoma”, „Sound of music”, „Hello Dolly” etc.

În România, musicalul are rădăcini ,„ y vechi, de pe la 1848, când vodevilurile pe librete de Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi sau Matei Millo, pe muzica lui Alexandru Flechtenmacher, J. A. Wachman, Iacob Mureșanu ș.a. atrăgeau un public tot mai numeros și mai pretențios, dornic de spectacole agreabile, optimiste, diferite de cele anterioare. Au urmat reprezentațiile de la terasele „Union”, „Oteleșanu” ș.a., dar adevărata naștere a musicalului românesc este legată de apariția și afirmarea comediantului Constantin Tănase (1880-1945) care a ridicat genul e la înalte cote de popularitate și succes.

Dotat cu un talent artistic multilateral, cu o voce foarte bună și un fizic inconfundabil (un nas emblematic), Tănase și-a început de tânăr cariera în Trupa de Operetă „Grigoriu”, jucând, în paralel, în diverse piese scrise de el sau de alții. După o experiență artistică remarcabilă, în 1919 Constantin Tănase a pus bazele Companiei „Cărăbuș” alcătuită din cei mai buni artiști, cântăreți, compozitori, instrumentiști, balerini ai vremii și a conceput un musical aparte – „Revista”, în care, la fastul cabaretului occidental a adăugat cupletul muzical-umoristic, creând un show original, grandios, captivant.

După ce la 23 mai 1919 s-a inaugurat grădina „Cărăbuș”, la 2 iulie 1919 Constantin Tănase și trupa sa au prezentat premiera „Pisica pe orez „ „ ”, primită cu mare căldură de spectatori. Au urmat ani de glorie în perioada interbelică, când „Musicalul Românesc”, reprezentat în principal de Teatrul de Revistă al genialului Tănase, a încântat necontenit publicul. După război și dispariția marelui artist (29.08.1945), musicalul românesc a intrat într-un con de umbră și, date fiind noile orientări politice, reputații compozitori ai șlagărelor de odinioară (Ion Vasilescu, Henry Mălineanu, Nicolae Kirculescu, Gelu Solomonescu, Claude Romano etc) s-au rezumat la apariții izolate la radio, sau în spectacole. Dar musicalul românesc nu a murit, marii artiști de revistă din perioada interbelică repliindu-se în jurul Ansamblului de Estrada, devenit în 1962 „Teatrul satiric – muzical Constantin Tănase” care, în perioada comunistă avea să devină port-stindardul musicalului românesc, agreat de publicul larg.

În anii ’60-’80 s-au remarcat mai pg mulți compozitori de musical printre care, Henry Mălineanu (autorul muzicii la „Bună seara domnule Wilde” jucat la „C.I.Nottara”), Edmond Deda (creatorul musicalului „Corina” după „Jocul de-a vacanța „ „ ” a lui Mihail Sebastian), Temistocle Popa (compozitorul musicalului „Veronica”), George Grigoriu, Vasile Vasilache – junior, Vasile Veselovski, Marius Țeicu ș.a. După Revoluția din 1989, musicalul a cunoscut un nou declin, dat prin faptul că până și gusturile publicului au „migrat” către manele, muzică de cartier, house etc, iar televiziunile au acaparat media românească. Cu toate acestea, musicalul nu a apus, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” ținând steagul sus, prezentând de-a lungul anilor spectacole minunate la sala „Savoy” și grădina „Herăstrău”. Dar nu numai „Teatrul Tănase” (condus până în 2019 de Alexandru Arșinel iar acum de Vasile Muraru) oferă publicului musicaluri atractive.

De pildă, la teatrul „C.I. Nottara” se joacă cu succes musicalul „Asta-i ciudat – Păguboșii”, după Miron Radu Paraschivescu, pe muzica lui Laurențiu Profeta, regia Diana Lupescu, în care Ioana Calotă face un rol de excepție (Mangelica). Și exemplele pot continua. Așadar, musicalul românesc este pe mâini bune și la 100 de ani de la prima reprezentație a lui Constantin Tănase, pe scena „Cărăbușului”, există premisele ca acest gen îndrăgit să dăinuie iar muzica sa grozavă să repurteze noi lauri. Încheiem citându-l pe muzicologul George Sbârcea (compozitorul megașlagărului „Ionel, Ionelule”) care, în documentata sa carte „O stradă cu cântec sau Povestea musicalului”, apărută în 1979, la Editura Muzicală București, la pagina 212, concluzionează pertinent: „Musicalul este expresia la zi a unui gen pe care lumea s-a deprins să-l socotească ușor. Audiența largă de care are parte peste tot îi asigură perenitatea și simpatia generațiilor de spectatori care se succed și imprimă artei, creatorilor ei situarea divertismentului aparținând mereu contemporaneității”.

HORAȚIU MĂNDĂȘESCU

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

ELVIRA GODEANU – JURNALUL UNEI PASIUNI – SCENA

ELVIRA GODEANU JURNALUL UNEI PASIUNI – SCENA Cum se numeau oare actorii care în anii …

IMNUL NAȚIONAL ȘI CAPRICIILE POLITICE

IMNUL NAȚIONAL ȘI CAPRICIILE POLITICE Drapelul, stema și imnul definesc o națiune, simbolistica lor constituind …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

13 + 12 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: